Forța de muncă

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)², în trimestrul IV 2022 forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 903,6 mii persoane fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul IV 2021 (870,3 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (51,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (54,2% și, respectiv, 45,8%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste(proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 42,4%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul IV 2021 – 41,0%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 47,2% în comparație cu cea feminină – 38,3%. Ratele respective pe medii de reședință au înregistrat următoarele valori: 49,7% în mediul urban și 37,7% în mediul rural (Figura 1).

Datele figurii în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani(proporția forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 54,5% fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în trimestrul IV 2021 – 52,6%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii (59,1% pentru bărbați față de 50,4% la femei și, respectiv, 61,2% pentru mediul urban față de 49,9% pentru mediu rural).

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a avut valoarea 31,2%, la persoanele de 15-34 ani - 39,3% și la categoria de 15-64 ani³ – 50,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 54,5%.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 862,4 mii persoane, fiind în creștere cu 1,8% față de trimestrul IV 2021 (847,4 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (51,4% bărbați și 48,6% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (54,1% în mediul rural și, respectiv, 45,9% în mediul urban).

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 43 ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 40,5%, fiind în ușoară creștere față de nivelul anului precedent (40,0% în trimestrul IV 2021) (Figura 2). Rata de ocupare a bărbaților de 15 ani și peste (44,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (36,8%) și în mediul urban (47,7%) mai mare față de mediul rural (35,9%).

Datele figurii în format .xlsx

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 20-64 ani față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 52,1%, fiind în creștere față de trimestrul IV al anului precedent (51,2% în trimestrul IV 2021). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților de 20-64 ani – 56,1% în comparație cu femeile de 20-64 ani – 48,5%. Ratele de ocupare la persoanele de 20-64 ani, pe medii de reședință, au înregistrat următoarele valori: 58,7% în mediul urban și 47,5% în mediul rural.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a avut valoarea 29,3%, la persoanele de 15-34 ani – 37,7% și la categoria 15-64 ani – 48,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 51,9%.

Analiza ratelor de ocupare a populației de 15 ani și peste pe grupe de vârstă scoate în evidență valori net superioare la persoanele adulte de ambele sexe în vârstă de 35-44 ani și 45-54 ani (60% la bărbații și 59,8% la femeile de 35-44 ani și, respectiv, 58,0% la bărbații și 62,2% la femeile de 45-54 ani). Cele mai mari discrepanțe pe grupe de vârstă în funcție de sexe și medii au fost înregistrate la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare este cu 18,9 p.p. mai mare decât pentru femei și, respectiv, cu 16,3 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). Cea mai mare diferență dintre rata de ocupare la femei față de bărbați se înregistrează la persoanele de 45-54 ani (cu 4,2 p.p.) (Figura 3).

Datele figurii în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate de 15 ani și peste pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol⁴ au activat 162,3 mii persoane sau 18,8% din totalul persoanelor ocupate, valoarea acesteia fiind în scădere față de nivelul anului precedent (în trimestrul IV 2021 - 166,4 mii și, respectiv, 19,6%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 700,1 mii persoane, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în trimestrul IV 2021 – 681,0 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 15,0% (în trimestrul IV 2021 – 14,7%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,4% (indicator ODD 9.2.2 ) (în trimestrul IV 2021 – 12,2%), iar în construcții 8,4% (în trimestrul IV 2021 – 8,0%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 129,4 mii, fiind în creștere cu 3,8% față de nivelul anului trecut (în trimestrul IV 2021 - 124,6 mii), iar în construcții a constituit 72,4 mii – mai mare cu 6,2% față de anul precedent (în trimestrul IV 2021 - 68,1 mii). În sectorul servicii au activat 498,3 mii sau 57,8% din totalul persoanelor ocupate, fiind mai mare cu 2,1% față de nivelul anului trecut (în trimestrul IV 2021 - 488,2 mii sau 57,6% din totalul persoanelor ocupate) (Figura 4).

Datele figurii în format .xlsx

În repartizarea după forme de proprietate, 29,9% din populația ocupată a activat în sectorul public și 70,1% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților (79,9% din total ocupare sau 689,0 mii persoane), urmați de lucrătorii pe cont propriu (16,3%) și lucrătorii familiali neremunerați (3,4%). Marea majoritate a salariaților (89,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁵ în rândul salariaților a constituit 6,6% față de 7,2% în trimestrul IV 2021. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (9,0%), decât printre femei (4,4%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (55,9%), construcții (19,1%), comerț (8,2%) și alte activități de servicii (4,0%).

În sectorul informal au lucrat 16,6% din totalul persoanelor ocupate în economie (în trimestrul IV 2021, la fel, 16,6%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 22,3% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul IV 2021 – 23,0%). În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,2% (în trimestrul IV 2021 – 12,0%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (67,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 24,8%.

Din totalul salariaților, 6,9% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Numărul persoanelor subocupate⁶ a fost de 23,0 mii, ceea ce reprezenta 2,7% din totalul persoanelor ocupate, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în trimestrul IV 2021 a constituit 2,1% sau 18,1 mii persoane).

Din totalul persoanelor ocupate, 10,8% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora (7,5% din total ocupare), motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor în trimestrul IV 2022, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)⁷, a fost de 41,2 mii fiind mai mare față de nivelul trimestrului IV 2021 (22,9 mii)⁸. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,0% din total șomeri și persoanele din mediul rural – 57,8%.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,6%, fiind mai mare față de nivelul trimestrului IV 2021 (2,6%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata șomajului la bărbați a fost de 5,2%, iar la femei – de 3,9%; în mediul urban – 4,2% și în mediul rural – 4,9%.

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 20-64 ani în forța de muncă de 20-64 ani) a constituit 4,5%, fiind mai mare față de nivelul anului precedent (în trimestrul IV 2021 – 2,6%). Acest indicator a fost de 5,1% la bărbați, 3,8% la femei, 4,1% în mediul urban și 4,8% în mediu rural.

În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 13,2%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii (15,3% pentru femei față de 11,7% pentru bărbați și, respectiv, 14,6% în mediul rural față de 12,0% în mediu urban) (Figura 5). La categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 6,1% și la categoria de 15-34 ani, respectiv, 4,2%.

Datele figurii în format .xlsx

Anexe:

• 6 tabele

Note:

¹  Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.
² Ancheta Forței de muncă (AFM) constituie o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
³  Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
⁴  Începînd din 2019 în activitatea agricultură se includ doar persoanele ocupate în activități agricole destinate pieței.
⁵ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
⁶  Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare. 
⁷ Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
⁸ Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2023 a constituit 21,2 mii persoane. Informațiia privind coerența datelor din AFM cu datele privind șomajul înregistrat este prezentată în Metadatele de referinţă privind Ancheta Forţei de Muncă (în p. 5.3 Coerența cu alte statistici).

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica socială / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM - Ocupare și șomaj
• Metadate de referinţă / Ancheta Forţei de Muncă. Principalii indicatori
• Metadate / Concepte şi definiţii / Forța de muncă
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2023

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• https://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs 
• https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=EU_labour_market_-_quarterly_statistics

OECD:

• Baza de date OECD