Forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)², în anul 2022, forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 890,0 mii persoane, fiind în creștere cu 2,1% față de anul 2021 (871,6 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (51,7%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,3%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (54,1% și, respectiv, 45,9%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 41,8%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (în anul 2021 - 41,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților– 46,3%, în comparație cu femeile – 37,8%. Ratele respective pe medii au constituit 49,1% în mediul urban și 37,1% în mediul rural (Figura1).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 53,7%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în anul 2021 – 52,8%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 57,8% pentru bărbați față de 50,0% pentru femei și, respectiv, 60,9% în mediul urban față de 48,9% în mediu rural.

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 30,0%, la persoanele de 15-34 ani - 38,6% și la grupa de vârstă de 15-64 ani³ – 49,9%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale⁴ a fost de 53,5%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități⁵ a constituit 15,9%, inclusiv 16,2% la bărbați, 15,6% la femei, 17,9% în mediul urban și 15,3% în mediul rural.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 862,3 mii persoane, fiind în creștere cu 2,2% față de anul 2021 (843,4 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată a fost mai mare față de cea a femeilor (51,5% bărbați și, respectiv, 48,5% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (54,4% mediul rural și, respectiv, 45,6% mediul urban) .

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 43 ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 40,5%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (39,8% în anul 2021). Rata de ocupare a bărbaților (44,7%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (36,8%) și în mediul urban (47,3%) mai mare față de mediul rural (36,1%) (Figura 2).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani⁶a fost de 52,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (51,1% în anul 2021). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților– 55,8%, în comparație cu femeile – 48,7%. Ratele de ocupare la persoanele de 20-64 ani pe medii de reședință au înregistrat următoarele valori: 58,7% în mediul urban și 47,6% în mediul rural.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a fost de 28,3%, la persoanele de 15-34 ani – 37,0% și la categoria 15-64 ani – 48,4%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale a fost de 51,7%.Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 15,2%. În distribuția pe sexe acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 15,5%, în comparație cu femeile – 14,8%. Ratele respective pe medii au înregistrat 15,6% în mediul urban și 15,1% în mediul rural.

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 20,8% au activat în sectorul agricol⁴ (în 2021 - 21,5%) și 79,2%, în activitățile non-agricole (în 2021 – 78,5%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,8% (în 2021 – 14,4%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,4% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2021 – 11,9%), iar în construcții 7,7% (în 2021 - 7,7%). În sectorul de servicii au activat 56,7% din totalul persoanelor ocupate (în 2021 - 56,4%).

În aspect teritorial, 28,5% din populația ocupată au format-o locuitorii municipiului Chișinău. La o diferență relativ mică, de 31,7% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 25,7% și, respectiv, regiunea Sud cu 14,1%.

Repartizarea ocupării după forme de proprietate a fost la nivelul anului 2021: sectorului public i-au revenit 28,8% și sectorului privat sau altor forme de proprietate - 71,2%.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților - 79,4% din total ocupare (în 2021 - 78,2%), urmați de lucrătorii pe cont propriu (16,1%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,0%). Marea majoritate a salariaților (89,8%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁷ în rândul salariaților a constituit 6,2%, fiind în scădere față de nivelul anului precedent (6,6% în 2021). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (8,3%), decât pentru femei (4,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (60,8%), construcții (15,7%), comerț (8,8%) și alte activități de servicii (3,2%).

În sectorul informal au lucrat 16,4% din totalul persoanelor ocupate în economie (în anul 2021 - 16,9%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal (indicator ODD 8.3.1) a constituit 22,0% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2021 – 22,8%). În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 63,4% (în anul 2021 - 65,0%), iar în sectorul non-agricol - 11,1% (în anul 2021 – 11,3%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (66,3% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 23,8%.

Din totalul salariaților, 6,6% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (62,2%), construcții (15,9%) și comerț (7,8%) și alte activități de servicii (3,4%).

Numărul persoanelor subocupate⁸ a fost de 22,9 mii, ceea ce reprezenta 2,7% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în anul 2021 a constituit 3,0% sau 25,1 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 7,5% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora, motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)⁹, a fost de 27,7 mii, fiind în ușoară descreștere față de nivelul anului 2021 (28,2 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,0% din total șomeri, și persoanele din mediul urban – în proporție de 52,8%¹⁰.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 15 ani și peste în forța de muncă de 15 ani și peste) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,1%, fiind, practic, la nivelul anului 2021 (3,2%) (indicator ODD 8.5.2). Rata șomajului la bărbați a fost de 3,5%, la femei de 2,6%, în mediul urban – 3,6% și în mediul rural – 2,7% (Figura 3).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 3,1% (în anul 2021 – 3,2%). Acest indicator a fost de 3,5% la bărbați, 2,6% la femei, 3,6% în mediul urban și 2,6% în mediu rural.

În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 10,7%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii (9,4% - bărbați, 12,6% - femei și, respectiv, 12,0% - urban, 9,5% - rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 5,6% (bărbați - 6,0%, femei - 5,0%).

Printre persoanele cu dizabilități rata șomajului a fost de 4,6%, inclusiv 4,0% la bărbați și 5,3% la femei, 12,6% în mediul urban și 1,3% în mediul rural.

Subutilizarea forței de muncă

În anul 2022, forța de muncă subutilizată¹¹ a constituit 60,4 mii persoane sau 6,7% din totalul forței de muncă extinse¹² (în anul 2021 – 7,1%) (Figura 4). În rândul bărbaților rata de subutilizare a fost de 7,5%, la femei - 5,9%, și, respectiv, în mediu urban 6,1% și în mediu rural 7,3%.

Descarcă datele în format .xlsx

În cadrul forței de muncă subutilizate, ponderea șomerilor și a forței de muncă potențiale¹³ au înregistrat valori mai înalte față de anul precedent (ponderea șomerilor - 45,9% față de 45,4% în 2021 și, respectiv, a forței de muncă potențiale - 16,2% față de 14,2% în 2021). Totodată, cota-parte a subocupării a fost în descreștere (37,9% în anul 2022 față de 40,4% în anul 2021).

Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele între oferta și cererea de muncă, estimați conform definițiilor BIM¹⁴, (LU1- rata șomajului¹⁵, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului¹⁶; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale¹⁷; LU4 – ratade subutilizare a forței de muncă/ indicatorul compozit¹⁸) se prezintă în Figura 5.

Descarcă datele în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2022, a constituit 1240,1 mii persoane, sau 58,2% (rata de inactivitate) din totalul populației de aceeași grupă de vârstă (în 2021, respectiv, 1248,9 mii și59,7% din total populație). În funcție de sexe, ponderea femeilor (57,0%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (43,0%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare față de cea din mediul urban (65,9% și, respectiv, 34,1%). Rata de inactivitate la femei a fost de 62,2%, la bărbați - 53,7%, în mediul urban - 50,9% și mediul rural, respectiv, 62,9%.

În cadrul populației inactive de 15 ani și peste cea mai mare pondere, peste 46,7%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,1%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoane casnice) (13,0%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu doresc să lucreze și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (10,2% comparativ cu 10,3% în 2021). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (7,5% sau 93,0 mii), numărul celor din urmă fiind în creștere cu 17,6% față de anul 2021 (6,3% sau 79,0 mii) (Figura 6).

Descarcă datele în format .xlsx

Tinerii NEET

În anul 2022, ponderea tinerilor NEET¹⁹ a constituit 17,2% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 26,2% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 29,7% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1²⁰). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 7).

Descarcă datele în format .xlsx

Anexe:

• Forța de muncă, populația ocupată și șomajul pe sexe, grupe de vârstă, medii 2019-2022(18 tabele)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
² Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
³ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
⁴ Populația în vârstă de muncă conform legislației naționale – femei în vârstă de 16-59 ani și bărbați în vârstă de 16-62 ani.
⁵ Conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate și capacitatea de muncă.
⁶  Indicator Eurostat SDG 08_30: rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani (https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/sdg_08_30_esmsip2.htm)
⁷ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
⁸ Persoane subocupate: persoane (în vârstă de 15 ani și peste) care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare.
⁹ Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referință îndeplinesc simultan următoarele condiții: (a) nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
¹⁰ Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2023 a constituit 21,2 mii persoane.
¹¹ Forța de muncă subutilizată (în vârstă de 15 ani și peste) cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii și forța de muncă potențială.
¹² Forța de muncă extinsă (în vârstă de 15 ani și peste) este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.
¹³ Forţa de muncă potenţială (în vârstă de 15 ani și peste) reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.
¹⁴ BIM: Biroul Internațional al Muncii.
¹⁵ LU1, rata şomajului BIM reprezintă ponderea șomerilor BIM în forța de muncă/populația activă.
¹⁶ LU2, rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului reprezintă ponderea persoanelor subocupate și în șomaj în total forță de muncă.
¹⁷ LU3, rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale reprezintă ponderea șomerilor BIM și a forței de muncă potențiale în total forță de muncă extinsă.
¹⁸  LU4, rata de subutilizare a forței de muncă (indicatorul compozit) reprezintă raportul ȋntre forța de muncă subutilizată și forța de muncă extinsă.
¹⁹ Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training). Se estimează pentru grupele de vârstă 15-24 ani, 15-29 ani și 15-34 ani.
²⁰  Indicatorul global SDG 8.6.1 se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-24 ani (https://unstats.un.org/sdgs/metadata/files/Metadata-08-06-01.pdf). Indicatorul respectiv Eurostat, SDG_08_20 – se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani (https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/sdg_08_20_esmsip2.htm).

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica socială / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM - Ocupare și șomaj
• Metadate de referinţă/Ocupare și șomaj (Ancheta Forţei de Muncă)
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2023

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• https://ec.europa.eu/eurostat/news/news-releases
• Participation rate of young people in education and training by sex, age and labour status (incl. NEET rates)

OECD:

• Baza de date OECD