Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) este un studiu selectiv care are drept scop determinarea multiaspectuală a nivelului de trai al populaţiei prin prisma veniturilor, cheltuielilor, consumului, condiţiilor de trai şi a altor indicatori.
Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice se efectuează lunar, pe un eşantion reprezentativ la nivel de ţară şi pe medii de reşedinţă. Anual sunt cercetate circa 5 mii gospodării (fără localităţile din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender).
Rezultatele cercetării se elaborează trimestrial şi anual. Informaţia generală privind gospodăriile cercetate se colectează în baza unui interviu „faţă în faţă”, iar pentru colectarea informaţiei privind veniturile şi cheltuielile gospodăriei se utilizează registre de evidenţă zilnică a acestora.
Cheltuielile de consum ale populaţiei corespund cheltuielilor în bani şi în natură pentru necesităţile curente de consum ale gospodăriei: produse alimentare, procurarea mărfurilor nealimentare şi plata serviciilor.
Cheltuielile de consum ale populaţiei în funcţie de destinaţia acestora se divizează în:
- Cheltuieli pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice – totalitatea cheltuielilor pentru cumpărarea produselor alimentare consumate, precum şi contravaloarea consumului uman de produse alimentare din resursele proprii ale gospodăriei.
- Cheltuieli pentru băuturi alcoolice și tutun – totalitatea cheltuielilor pentru cumpărarea băuturilor alcoolice, a tutunului şi accesoriilor pentru fumat, precum şi contravaloarea consumului de aceste produse din resursele proprii ale gospodăriei.
- Cheltuieli pentru îmbrăcăminte și încălţăminte – totalitatea cheltuielilor pentru procurarea îmbrăcămintei şi a încălţămintei, precum şi cheltuielile efectuate pentru plata serviciilor ce ţin de confecţionarea şi repararea acestora.
- Cheltuieli pentru locuință, apă, electricitate și gaze – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru chirie, energie, apă şi alte servicii comunale, precum şi cheltuielile ce ţin de amenajare şi reparaţie a locuinţei.
- Cheltuieli pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru dotarea şi înzestrarea locuinţei cu diverse mărfuri de folosinţă îndelungată, articole de menaj, precum şi plata serviciilor ce ţin de întreţinerea acestora.
- Cheltuieli pentru sănătate – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea medicamentelor, aparatelor medicale, obiectelor sanitare şi de igienă, plata serviciilor medicale şi a tratamentului spitalizat.
- Cheltuielile pentru transport – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea mijloacelor de transport auto-moto, piese de schimb, servicii ce ţin de deservirea şi repararea acestora, precum şi plata diverselor servicii de transport.
- Cheltuieli pentru telecomunicații – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru achitarea serviciilor poştale, de telecomunicaţie, precum şi cheltuielile ce ţin de deservirea aparatelor de telecomunicaţie.
- Cheltuieli pentru recreere și cultură – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea obiectelor de menire social-culturală, pentru odihnă şi sport; a producţiei imprimate (manuale, material didactic, ziare, articole de birotică etc.); inclusiv plata diferitor activităţi culturale şi a serviciilor de turism, etc.
- Cheltuieli pentru educație – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea manualelor, rechizitelor şcolare, etc., precum şi plăţile pentru achitarea serviciilor de educaţie, inclusiv activităţi extraşcolare şi servicii de mediere.
- Cheltuieli pentru restaurante și hoteluri – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru cazare şi alimentaţie în afara gospodăriei în diferite localuri specializate.
- Cheltuieli pentru diverse produse și servicii – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru servicii de îngrijire personală, procurarea articolelor de igienă şi cosmetică, bunuri de voiaj; achitarea serviciilor de asigurare a vieţii, imobilului, mijloacelor de transport etc.; taxe administrative; servicii juridice și de contabilitate etc.
Coeficientul Gini – stabileşte gradul de deviere a repartiţiei efective a veniturilor/cheltuielilor după grupe egale de populaţie de la linia repartiţiei uniforme a veniturilor/cheltuielilor. Mărimea statistică a coeficientului variază de la 0 la 1, egalându-se cu 0 – egalitate totală a veniturilor/cheltuielilor la toate grupele de populaţie; la 1 – inegalitatea totală, când tot venitul/cheltuielile aparţine unei persoane.
Decila – este una din cele nouă valori ce divizează seria de frecvenţe în zece părţi egale, astfel încât, primele 10% (decila I) reprezintă populaţia cu cele mai mici venituri/cheltuieli, iar ultimele 10% (decila X) cu cele mai mari venituri/cheltuieli.
Gospodăria casnică (sau gospodăria) – un grup de două sau mai multe persoane care locuiesc împreună în mod obişnuit, având, în general, legături de rudenie şi care au un buget comun, participând integral sau parţial la formarea veniturilor şi la cheltuirea acestora, sau persoana care locuieşte şi se gospodăreşte separat şi nu aparţine altei gospodării.
Gospodărie cu copii se consideră gospodăriile în componenţa cărora sunt copii în vârstă de până la 18 ani.
Cupluri familiale – se consideră gospodăriile formate din cupluri cu sau fără copii în vârstă de până la 18 ani.
Persoane solitare – gospodăriile formate dintr-o singură persoană care nu are rude, precum şi cele care au rude, însă locuiesc permanent aparte de ele şi nu au un buget comun sau legături materiale.
Gospodării din mai multe nuclee familiale – se consideră gospodăriile formate din mai multe cupluri cu sau fără copii în vârstă de până la 18 ani, sau un părinte cu copii în vârstă de până la 18 ani.
Statutul socio-economic al gospodăriei se stabileşte în funcţie de sursa principală de venit a capului gospodăriei. În baza acestei determinări sunt posibile următoarele categorii:
- Salariați – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei este munca remunerată;
- Lucrători pe cont propriu în agricultură (fermieri) – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei este activitatea individuală agricolă;
- Lucrători pe cont propriu în activități neagricole – gospodăriile pentru care principala sursă de venit a capului gospodăriei sunt veniturile obținute din diverse activităţi pe cont propriu în sectorul non-agricol (comerţ, business, meşteşugărit etc.);
- Pensionari – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei este pensia;
- Alţii – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei sunt diverse prestaţii sociale, venituri din proprietate, remitenţe şi alte venituri.
Statutul profesional: Persoanele sunt clasificate după statutul profesional în conformitate cu clasificarea internaţională ICSE-93. Statutul profesional reprezintă situaţia deţinută de o persoană în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin activitatea exercitată şi anume: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, ajutori familiali neremuneraţi, membri ai cooperativelor.
- Salariat este considerată persoana care-şi exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înţelegeri), în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc.
- Patron este persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria unitate (întreprindere individuală, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate angajează unul sau mai mulţi salariaţi permanenţi.
- Lucrător pe cont propriu este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja vreun salariat permanent, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi. Sunt încadraţi la acest statut întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi, meditatorii, taximetriştii particulari etc.), liber-profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), lucrători ocazionali, agricultorii individuali. Lucrătorul pe cont propriu poate avea salariaţi temporari.
- Lucrător familial neremunerat este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodăria ţărănească (de fermier) este considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – de regulă, capul gospodăriei – este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalţi – lucrători familiali neremuneraţi.
- Membru al unei cooperative este considerată persoana care a lucrat ca membru al unei cooperative, unde fiecare membru are drepturi egale la luarea deciziilor, soluţionarea problemelor de producţie/vânzare etc.
Minimul de existenţă reprezintă volumul minimal de bunuri materiale şi servicii necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale, asigurarea menţinerii sănătăţii şi susţinerii viabilităţii omului.
Quintila – este una din cele patru valori ce divizează seria de frecvenţe în cinci părţi egale, astfel încât, primele 20% (quintila I) reprezintă populaţia cu cele mai mici venituri/cheltuieli, iar ultimele 20% (quintila V) cu cele mai mari venituri/cheltuieli.
Ritmul de creştere a veniturilor disponibile/cheltuielilor de consum – reprezintă evoluţia în timp a veniturilor/cheltuielilor de consum şi pentru calcularea acestuia se utilizează două valori ale aceluiaşi indicator înregistrat în unităţi diferite de timp.
Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi în natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu, de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară, venit din proprietate, pensii şi alte prestaţii sociale, şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei).
Veniturile disponibile după tip pot fi băneşti şi în natură:
- Veniturile băneşti reprezintă mijloacele băneşti încasate de către populaţie din diferite surse de provenienţă şi pentru care nu există obligaţia de restituire;
- Veniturile în natură (evaluate în lei) reprezintă atât contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriei (gospodăria auxiliară, stocuri, etc.), cât şi contravaloarea veniturilor în natură obţinute de la locul de muncă, studii, persoane particulare, prestaţii sociale etc. Evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a produselor în perioada de referinţă.
Veniturile disponibile după sursa de formare se divizează în:
- Venituri din activitatea salarială se consideră veniturile încasate ca salarii, sporuri, prime, alte drepturi salariale prevăzute de lege sau prin contracte colective de muncă pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru şi în cel suplimentar, precum şi alte drepturi salariale. La aceste venituri se atribuie de asemenea şi contravaloarea produselor şi serviciilor acordate în contul drepturilor salariale.
- Venituri din activitatea individuală agricolă reprezintă venitul net din vânzarea producţiei agricole proprii, precum şi contravaloarea consumului provenit din resursele agricole proprii, ne comercializate.
- Venituri din activitatea individuală non-agricolă se consideră venitul net din diverse tipuri de activităţi neagricole pe cont propriu. La aceste venituri se atribuie de asemenea şi sumele încasate de la realizarea produselor finite din activităţile individuale de muncă, precum şi profitul obţinut de către populaţie în urma activităţilor de comerţ-intermediere.
- Venituri din proprietate – mijloacele băneşti încasate de către populaţie în formă de dobânzi din depunerile bancare şi de la creditele oferite persoanelor fizice; dividende şi vânzări de acţiuni; rente de la darea în chirie a bunurilor, ce nu ţin de activitatea de producere (imobil, mijloace de transport, bunuri de folosinţă îndelungată etc.).
- Venituri din prestaţii de protecţie socială cuprind pensiile pentru limită de vârstă, de dizabilitate şi de urmaş; alocaţii sociale; indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă; indemnizaţiile unice (la naşterea copilului, în caz de deces); indemnizații pentru îngrijirea/creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2,0/3,0 ani; ajutor social; alocații lunare de stat; burse; etc.
- Alte venituri – pensii alimentare; mijloace băneşti şi produse primite gratis, transferuri bănești din afara țării etc.