Informaţia despre populaţie constituie cei mai importanţi indicatori statistici, necesari în diverse domenii de activitate ştiinţifică şi practică.

Este greu de imaginat o ramură a economiei naţionale unde n-ar fi necesară informaţia atît despre populaţia din zilele noastre, cît şi despre modificările din componenţa ei în perspectiva apropiată. Exemple pot fi prezentate multe. În special, societatea vrea să ştie numărul persoanelor care vor atinge în timpul apropiat vîrsta aptă de muncă şi numărul persoanelor care vor depăşi această vîrstă ceea ce ar permite aprecierea perspectivei de formare a resurselor de muncă.

Există mai multe surse de obţinere a informaţiei despre populaţie: evidenţa curentă a mişcării naturale a populaţiei (naşteri, decesuri, căsătorii şi divorţuri); evidenţa migraţiei populaţiei (sosiri, plecări); efectuarea periodică a investigaţiilor selective, care studiază teme înguste şi cuprind un teritoriu limitat. Cea mai amplă informaţie despre populaţie ne poate oferi doar recensămîntul. Toată informaţia la recensămînt se obţine la o dată de referinţă şi se culege după un program unic stabilit din timp (chestionarul) şi de la fiecare locuitor în parte.

Recensămîntul populaţiei constituie baza principală pentru calculele curente şi de perspectivă a numărului populaţiei. Aşa dar, la numărul populaţiei, obţinut la recensămînt, anual se adaugă noi-născuţii şi cei sosiţi în ţară şi se scad cei decedaţi şi cei plecaţi definitiv din ţară, obţinînd astfel numărul populaţiei la începutul anului.

Transformările democratice care s-au produs în societate au condus la căderea aşa-numitei„cortina de fier”, deschizînd uşile spre libera migraţie a populaţiei. Aceste momente au complicat înregistrarea proceselor migratorii a populaţiei. În rezultat, calculele privind numărul populaţiei republicii, a unor oraşe s-au localităţi rurale, de care dispune în prezent statistica necesită precizări, ceea ce e posibil numai în rezultatul efectuării recensămîntului.

Necesitatea efectuării recensămîntului populaţiei constă deasemenea în aceea, că pentru a analiza evoluţia situaţiei economice sînt necesare date în combinaţie a diferitor caracteristici. De exemplu, fără a cunoaşte numărul de bărbaţi şi femei în vîrstă aptă de muncă, pregătirea lor profesională, nivelul de instruire etc, este imposibilă prognozarea şi administrarea ulterioară a dezvoltării social-economice a ţării, a unităţilor administrativ-teritoriale.

Recensămîntul ne oferă o posibilitate unică de a culege toată informaţia despre fiecare persoană în acelaşi timp şi în ansamblu, obţinînd astfel combinarea tuturor indicatorilor înregistraţi. Anume în aceasta constă superioritatea recensămîntului faţă de alte surse de informaţii despre populaţie, făcîndu-l de neînlocuit.

Rezultatele următorului recensămînt urmează, prin intermediul cifrelor, să ne mărturisească despre schimbările care s-au produs în numărul, structura, repartizarea teritorială a populaţiei republicii noastre, care s-au produs în perioada de tranziţie la economia de piaţă.

Trecerea la economia multisectorială, dezvoltarea sectorului privat, ridicarea restricţiilor în sectorul ocupaţiei duble, apariţia şomajului, dictează necesitatea utilizării unor noi metode de apreciere a gradului de ocupaţie a populaţiei. În legătură cu noua politică locativă şi formarea pieţei imobiliare s-au modificat considerabil şi condiţiile de trai ale populaţiei, care deasemenea vor fi reflectate în rezultatele recensămîntului.

Rezultatele recensămîntului prezintă un mare interes şi sînt necesare pentru activitate unui cerc larg de utilizatori. Principalii utilizatori sînt organele puterii legislative şi executive de diferite niveluri, instituţiile de ştiinţă, cultură şi politice, organizaţiile de cercetări şi proiectări etc. Într-o măsură oarecare utilizatori pot fi consideraţi şi cetăţenii Moldovei, deoarece multe decizii administrative, ca construcţia spitalelor, şcolilor şi altor obiecte de menire socială, sînt adoptate în baza datelor despre populaţie obţinute la recensămînt şi pot aduce folos fiecărui locuitor.

Informaţia amplă despre populaţia ţării, oferită de recensămînt este necesară deasemeni şi organizaţiilor internaţionale care acordă republicii suport întru îndeplinirea diferitor programe umanitare, cum ar fi programul de reducere a sărăciei, reformele ocrotirii sănătăţii şi altele. În cele din urmă datele recensământului se utilizează la elaborarea politicii social-economice a ţării, direcţionată spre ridicarea economiei, creşterea bunăstării populaţiei şi ameliorarea situaţiei demografice.