(Interviu) Oleg Cara: „Aplicarea metodei moderne de colectare a informației CAPI aduce mai multe beneficii,
printre care reducerea termenelor de introducere, prelucrarea datelor în termen mai rapid și reducerea considerabilă a costurilor.”

Interviu cu Oleg Cara, Director general al Biroului Național de Statistică, publicat la data de 27.10.2021 pe portalul Radio Europa Liberă Moldova.

Mai mulți specialiști și operatori din cadrul Biroului Național de Statistică (BNS) au fost instruiți pentru a colecta date în gospodării, utilizând dispozitive electronice. Metoda numită CAPI (Computer-assisted personal interviewing) este testată în premieră de BNS, urmând ca aplicarea acesteia să aducă mai multe beneficii, cum ar fi o mai mare securitate a datelor, reducerea termenelor de prelucrare și a costurilor. În ce măsură este conectat Biroul Național de Statistică la tehnologiile informaționale, este întrebarea cu care a început interviul cu directorul instituției, Oleg Cara.

„Biroul Național de Statistică deja practică colectarea electronică a datelor de la entități prin auto-înregistrare, deci, online, pentru 26 de chestionare. De asemenea, o altă metodă modernă de colectare a datelor cu utilizarea tehnologiilor informaționale de către operatori, numită CAPI, e utilizată cu succes de către birou și în cazul colectării datelor privind prețurile de consum pentru măsurarea inflației. Această metodă, CAPI, e o alternativă modernă a colectării tradiționale de date statistice pe suport de hârtie, unde operatorii de interviu utilizează dispozitivele portabile electronice, de exemplu, tabletele pentru pilotarea acestei metode noi de colectare a datelor în gospodării, și anume pentru ancheta forței de muncă.”

Ce ați vrut să obțineți, să îmbunătăți ori cât de mult variază calitatea datelor atunci când notițele se fac pe suport de hârtie?

„Aplicarea acestei metode moderne de colectare a informației aduce mai multe beneficii: se reduc termenele de introducere, prelucrarea datelor și, astfel, se obțin datele în termen mai rapid, pe de o parte și, pe de altă parte, există posibilitatea de a clarifica oricare incoerență dintre date în cadrul completării chestionarului utilizând tableta. Și, totodată, această metodă permite și reducerea considerabilă a costurilor.”

Când spuneți „reducerea costurilor”, ce aveți în vedere, este nevoie de mai puțin personal?

„Prin reducerea timpului necesar pentru colectarea datelor apare posibilitatea și de a crește productivitatea la introducerea datelor. În cazul colectării datelor pe hârtie este o procedură în plus care ține de introducerea datelor pe calculator, validare etc. În cazul dat, introducerea datelor pe calculator se realizează în momentul interviului și, plus la aceasta, unele verificări se vor face la fel de îndată ce se introduc aceste date.”

În ce măsură trecerea pe digital a fost efectuată? Mai sunt operatori care preferă să lucreze având un pix în mână?

„De fapt, în cazul cercetărilor în gospodării suntem la etapa inițială de implementare a acestei noi tehnologii, acum testăm această nouă metodă. Deci, în cadrul anchetei forței de muncă, pe parcursul lunii octombrie și prima săptămână a lunii noiembrie vor fi colectate datele în teren, apoi vom purcede la realizarea celorlalte activități ce țin de validarea datelor și până la elaborarea datelor finale. În ceea ce ține de cercetările în gospodării care sunt realizate pe bază de interviu față în față, în cazul acesta pentru cercetarea prețurilor de consum noi utilizăm tabletele, deci tehnologii moderne, dar pentru colectarea datelor în gospodării la momentul actual noi colectăm doar utilizând metoda clasică, deci chestionarele pe hârtie.”

Nu o dată am auzit, dle Cara, că totuși calitatea datelor este influențată de factorul uman și vreau să vă întreb pe Dvs., ce trebuie să înțelegem – că există cazuri în care poate fi pusă la îndoială buna-credință a operatorului sau se pot întâmpla anumite erori?

„Surse de eroare sunt multiple. Două din ele fiind, putem spune, cele mai importante. Una e ceea ce ține de erorile comise în cadrul realizării interviului doar din anumite cauze că, de exemplu, s-a introdus o altă cifră decât cea care a fost declarată de către gospodărie, dar în cazul acesta sunt anumite procedee care ne permit să minimizăm asemenea erori, deoarece sunt o serie de corelări între diferiți indicatori și atunci se depistează această eroare și se corectează. Probabil că sunt mai frecvente și mai importante erorile care țin de raportarea datelor care nu întru totul corespund realității. Bunăoară, atunci când se colectează de la o gospodărie date referitoare la venituri sau la cheltuieli, în unele cazuri persoanele dacă, de exemplu, nu duc foarte bine evidența, nu fac înregistrările necesare ce țin de venituri și cheltuieli, în cazul acesta pot apărea, într-adevăr, erori din cauza subraportării acestor date.”

Și atunci când gospodăriile, membrii familiilor nu acceptă să participe la interviu. Îmi aduc aminte, când se discuta despre datele recensământului din 2014 apărea problema multor gospodării din care nu s-a reușit colectarea datelor. În ce măsură influențează acest lucru faptul că oamenii refuză să participe?

„Dacă e să vorbim despre calitatea datelor, ea este influențată și de non-răspunsuri. Deci, într-adevăr, în cazul când membrii gospodăriei refuză să participe în cercetare, datele respective nu pot fi colectate și nu e posibil de obținut date veridice complete pe întreg eșantionul de gospodării care au nimerit în cercetare. De aceea, operatorii de interviu acordă o atenție și un timp considerabil anume convingerii gospodarilor de a participa la cercetare, de a prezenta datele. Se utilizează diverse modalități de a convinge persoanele și în cele mai multe cazuri ne reușește, dar totuși sunt și asemenea cazuri când nu e posibil de obținut răspuns de la gospodari și în cazul respectiv are de pătimit, într-adevăr, calitatea datelor.”

De mai mulți ani rămâne o întrebare fără răspuns oarecum despre câți alegători există cu adevărat în Republica Moldova. La fiecare scrutin avem o situație în care există decalaje de date, dacă ne uităm la cele prezentate de statisticieni și, pe de altă parte, la Registrul de Stat al Populației. De ce, de exemplu, statisticienii nu pot să ne spună clar care este numărul populației cu drept de vot, numărul populației în general și de ce această cifră variază?

„Biroul Național de Statistică are un anumit mandat, nu toate datele care sunt elaborate țin de mandatul și de competența Biroului Național de Statistică. Vorbind despre numărul de alegători, aceste date țin de competența Comisiei Electorale Centrale. Deci, în cazul respectiv, dacă vorbim de Registrul de Stat al Populației, acest registru are o altă destinație, în fond este bazat pe documentarea populației, aspectele de jure, nu atât de facto, cât de jure. Deci, de exemplu, persoanele care sunt plecate din țară pentru o perioadă îndelungată, pot să fie și instalate cu traiul în afara țării, în asemenea cazuri aceste persoane dacă nu s-au adresat la organele de resort pentru a declara că sunt domiciliate în afara țării, dumnealor rămân a fi înregistrați în Registrul de Stat al populației, deși de facto pentru o perioadă, posibil și de mulți ani, nu se află în țară. Fiecare sistem și registru are destinația sa, deci datele din ele au o anumită acoperire. Anume din acest punct de vedere pentru a estima numărul populației cu reședință obișnuită, Biroul Național de Statistică vizează anume asemenea calcule, și anume vizând populația care are reședință obișnuită pe teritoriul țării. Aceste trei seturi de date sunt definite și trebuie să fie utilizate într-un anumit scop.”

Îmi aduc aminte că la un moment dat era o diferență de câteva sute de mii de oameni între recensământul din 2014 și numărul populației afișat pe pagina Biroului Național de Statistică.

„În cazul recensământului se recenzează populația care de facto se află pe teritoriul Republicii Moldova la o anumită dată și pe baza acestor date se analizează dacă persoanele se referă la populația cu reședință obișnuită sau nu. Și în cazul în care persoanele se află în afara țării pentru o perioadă care depășește 12 luni, deci în cazul dat ele nu fac parte din populația cu reședință obișnuită, adică sunt nuanțe de ordin metodologic care necesită a fi analizate și studiate înainte de a utiliza aceste date. În prezent, Biroul Național de Statistică activează în strânsă colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Agenția de Servicii Publice vizând populația cu reședință obișnuită, deoarece în prezent accesul Biroului Național de Statistică la aceste date este limitat, lucrăm în privința aceasta cu aceste două instituții, dar și cu alte instituții pentru a avea un acces mai extins la date actualizate, pentru a avea posibilitate să facem calculele corecte, fiabile, vizând populația cu reședință obișnuită.”

Și în condițiile unei migrații continue există un termen de valabilitate, dacă pot să zic așa, pentru anumiți indicatori și date colectate?

„Calculele acestea, vizând numărul populației cu reședință obișnuită, se realizează conform stării la începutul anului. Deci, nu dispunem de date intra-anuale, dar în cazul în care vom avea acces la date în regim online, va fi posibil de realizat calcule mai detaliate. Biroul Național de Statistică a elaborat un proiect de hotărâre de guvern privind conceptul sistemului informațional Statistica demografică și socială, care la momentul actual se află în stadiul de consultare cu instituțiile de resort și acest concept al sistemului informațional anume are ca obiectiv crearea unui sistemul informațional pentru a avea posibilitatea de a actualiza în permanență aceste date. Conform experienței internaționale, o dată la 10 ani sunt realizate recensăminte ale populației și ale locuințelor. În privința aceasta sunt în discuție date cu privire la următorul recensământ, dar ținând cont de faptul că 10 ani după 2014 se împlinesc în 2024, Biroul Național de Statistică a înaintat propunerea vizând următorul recensământ în 2024.”