"Muncim mai mult, dar nu obţinem rezultate mai mari..."

 "Moldovenii, comparaţi cu europenii, petrec mai puţin timp în activităţi de divertisment, cultură, activităţi sportive..."

Cât dormim, cât muncim, cât timp ne ia masa? Ce felie de timp  dintr-o zi şi o noapte este rezervată pentru studii, muncă voluntară sau ascultarea, iată, vreunui post de radio? Moldovenii şi modul în care-şi utilizează timpul este o nouă cercetare statistică ale cărei rezultate au fost oferite publicului recent. Vom discuta despre felul în care se regăsesc moldovenii în preocupările unei zile cu Vlad Ganţa, şeful secţiei Statistica Ocupării Forţei de Muncă, direcţia Statistica Pieţei Muncii din cadrul Biroului Naţional de Statistică.

Pentru început, dle Ganţa, ce ar trebui să ştim despre această cercetare, oarecum nouă după cum sună pentru urechea moldoveanului, menită să arate cum se utilizează timpul aici?

- Este pentru prima dată când o astfel de cercetare a fost realizată în Moldova, după o anumită metodologie utilizată în UE. Eu, în calitate de realizator, aş dori ca publicul să ştie cât mai mult, dar aş vrea să spun că a fost o cercetare realizată cu un scop: de a oferi răspunsuri la întrebări pentru persoane care iau decizii pentru a uşura viaţa locuitorilor acestei ţări. Deci, a fost făcută pentru a îmbunătăţi lucrurile, nu doar de dragul efectuării unei astfel de cercetări.

Unii s-ar întreba la ce folosesc datele despre utilizarea timpului? Pentru ce ar fi necesară o asemenea cercetare, în afară de faptul că hrăneşte destul de bine curiozitatea publicului?

 - Cercetarea este de fapt utilă prin faptul că oferă informaţii despre ce fac moldovenii la orice oră a zilei. De exemplu, conform datelor noastre, la această oră circa 60-70 de mii de persoane ascultă radioul. Având această informaţia, posturile de radio îşi pot planifica de exemplu politicile de marketing. Asta este piaţă şi în funcţie de cărui segment ne adresăm, ne formăm politica de marketing. Sunt adiţional disponibile foarte multe date, pe sexe, grupe de vârstă etc…
 
Dvs. aţi coordonat această cercetare. Cine a realizat-o şi în colaborare cu cine, pentru că probabil a fost rodul unei munci colective, nu? 

- Da. Lucrările au început în 2008 şi a fost iniţiativa Biroului Naţional de Statistică, dar am fost susţinuţi de către ONU, prin proiectul pentru dezvoltare al ONU, alte subdiviziuni ale organizaţiei, de Comisia Europeană, în particular de colegii din România, SUA. Deci,a  fost un lucru foarte calitativ şi a durat cam de prin 2008 până acum, fiind o perioadă de pregătire foarte dificilă. De acum la etapa de realizare a cercetării au participat circa 260 de persoane din cadrul Biroului naţional de statistică, care timp de 12 luni au colectat şi verificat datele.

Ce v-a surprins, dacă v-a surprins, în calitate de moldovean, dacă doriţi, la capătul acestei cercetări?
 
-
Nu doar pe mine, dar şi pe colegii mei sau utilizatorii care au văzut pentru prima dată datele s-au întrebat: chiar dormim atât de mult? Am calculat că, în medie, un moldovean doarme aproape 9 ore - 8 ore şi 50 de minute. Chiar am vrut să văd comparaţia cu alte ţări şi am descoperit că de fapt dormim cât francezii, iar francezii dorm mai mult decât majoritatea cetăţenilor din majoritatea ţărilor din UE…

Ne treziţi un fel de invidie neagră nouă, care, iată, suntem într-o emisiune matinală. Populaţia R. Moldova în vârstă de 10 ani şi peste utilizează aproape jumătate din timpul zilnic (47%) pentru aşa numitele activităţi de „îngrijire personală”. Ce include această noţiune, de fapt?

- Partea principală este somnul. Aproximativ nouă ore în medie. Apoi este îmbrăcatul, spălatul, în cazul doamnelor – machiatul, aranjarea părului. Adică, tot ce ţine de îngrijire şi igienă…, lucruri pe care le fac teoretic toţi oamenii.
 
Cât timp îşi permite rezidentul moldovean pentru masă, ospătat…, dacă tot suntem printre lideri de ce nu am fi şi aici?
 
-
La servitul mâncării, un moldovean dedică cam o oră şi jumătate pe zi în medie, ceea ce, dacă e să comparăm cu statele UE, aceiaşi situaţie e şi la ei. Aici deosebiri importante nu sunt.
 
Raportul dintre timpul acordat pentru producerea a ceva şi cel rezervat pentru  ceea ce s-ar numi mai degrabă petrecere, dolce vita  este măgulitor sau mai puţin măgulitor pentru moldoveni, dacă rămânem pe planul unei comparaţii cu alţii? 

- Ceea ce surprinde la prima vedere este că, în comparaţie cu ţările UE mai dezvoltate, muncim mai mult timp. Muncim mai mult timp, dar aici apare problema productivităţii muncii. Chiar dacă muncim mai mult, nu obţinem rezultate mai mari. De exemplu, în ţările din nordul Europeni mai dezvoltate, în Germania, se lucrează câte șapte ore pe zi, sau chiar mai puţin, deoarece se lucrează pe program parţial. Dar acolo şi productivitatea muncii e mai mare, ceea ce şi permite acest lucru. Noi muncim cam în acelaşi fel cum muncesc persoanele din ţările UE ca Bulgaria, Estonia, Lituania, chiar Spania.
 
Într-un grup cu estonienii – două categorii de temperament, să spunem aşa, destul de distincte. Dar există diferenţe între modul în care bărbaţii şi femeile îşi utilizează timpul pentru aceleaşi activităţi? Ce exemplu ar fi lămuritor în acest sens?

- Din acest punct de vedere situaţia la moldoveni nu diferă cu mult de situaţia din oricare altă ţară din lume unde s-au efectuat astfel de studii. Este clară diviziunea între sarcinile bărbatului şi ale femeii în cadrul familiei. Femeia se ocupă mai mult cu îngrijirea copiilor, prepararea bucatelor, menajul, iar bărbatul, în schimb, lucrează mai mult pentru venit. Adică durata zilei de lucru la el e mai mare. Dacă lucrează în gospodărie, este vorba despre îngrijirea animalelor, a terenului agricol de lângă casă, repararea bunurilor din casă. Şi diferenţele în unele locuri sunt chiar foarte mari. De exemplu, dacă vorbim despre îngrijirea familiei, femeia lucrează mai mult, undeva cu o oră şi 40 de minute mai mult decât bărbatul.

Trei ore şi 57 de minute consacrate de moldoveni „timpului liber”, dacă am văzut bine în rezultatele cercetării? Moldovenii cum stau la acest capitol în comparaţie cu alte neamuri, locuitorii altor ţări?
 

-
De fapt, iarăşi pare surprinzător atunci când vezi prima dată datele, în comparaţie cu datele pentru ţările europene. Şi găseşti explicaţii. Moldovenii, comparaţi cu europenii, petrec mai puţin timp în activităţi de divertisment, cultură, activităţi sportive, practicarea hobby-urilor. În schimb, se petrece mai mult timp în faţa calculatorului. Probabil pentru că e mai ieftin să accesezi distracţii pe calculator decât să mergi în viaţa reală, unde e nevoie de mai multă cheltuială. Probabil… Dar în medie luată, situaţia iarăşi nu diferă foarte mult de ceea ce se întâmplă în ţările UE.

Datele unei asemenea cercetări pot inspira pe guvernanţi la anumite politici care să corecteze de exemplu, deprinderile mai puţin demne de admiraţie ale moldovenilor?   

- Desigur, deoarece această cercetare oferă date despre orice parte a vieţii cetăţenilor republicii Moldova. De exemplu, la această oră, conform datelor noastre, circa 300-400 de mii de persoane se află în mijloace de transport şi este ora cu cel mai încărcat trafic din timpul zilei. Deci, astfel de date ar putea fi utile pentru Inspectoratul naţional pentru patrulare care ar putea să-şi planifice mai eficient resursele, în funcţie de ora zilei, de zona geografică. Ministerul Transporturilor ar putea probabil să-şi creeze nişte scheme de optimizare a fluxului de transport. Şi desigur şoferii ar putea fi cât mai prudenţi în trafic, ştiind că probabilitatea producerii unor accidente este mult mai mare.
 
Ca să-mi permit o întrebare mai mult huliganică, poate. În ceea ce ar viza obişnuinţele care ţin de curtare, flirt, aventuri amoroase, cercetătorii nu s-au încumetat încă să investigheze sub aspectul timpului consumat şi  aceste fenomene? Nu că astea ar putea constitui obiectul unor politici ale guvernanţilor, dar, mă rog, din curiozitate…
 
-
De fapt, în clasificatorul utilizat la codificarea activităţilor în Jurnalul în care respondenţii înscriau tot ce au făcut pe parcursul a 24 de ore există şi astfel de posibilitate de a înscrie astfel de activităţi, însă nu am întâlnit prea multe cazuri de acest fel. Adică totuşi, moldoveanul nu spune chiar în detaliu tot ce face…
 
E mai pudic, aşa…

- „…sau e mai greu să-ţi aminteşti aceste lucruri…”

Sigur că vom epuiza tot studiul în cadrul acestui interviu matinal. Dar unde pot cei curioşi lua cunoştinţă de  rezultatele cercetării?

- Acum principala diseminare a datelor noastre are loc pe site-ul Biroului Naţional de Statistică – statistica.md – şi acolo găsiţi stocate datele, şi datele noastre de contact. Aşa că oricine doreşte să afle mai mult sau crede că cercetarea i-ar putea ajuta în activitate sunt bineveniţi să le rezolvăm orice solicitare.

Interviul a fost acordat pentru Radio Europa Liberă


Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER