Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2010

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2010.

Infracţiuni înregistrate. Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2010 au fost înregistrate 33,4 mii infracţiuni sau cu 30,2% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2006 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 34,9%. Din total infracţiuni 67% au fost înregistrate în localităţile urbane. În medie la 10 mii locuitori în anul 2010 revin 93 infracţiuni faţă de 69 infracţiuni în anul 2006.  

Figura 1. Rata infracţionalităţii, 2006-2010

Cea mai mare rată a infracţionalităţii în anul 2010 a fost înregistrată în mun. Chişinău – 147 crime la 10 mii locuitori, ce respectiv depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. O rată înaltă a infracţionalităţii a fost înregistrată de asemenea şi în mun. Bălţi (126 crime la 10 mii locuitori), r-l Drochia (93 crime la 10 mii locuitori), r-l Basarabeasca (93 crime la 10 mii locuitori), r-l Ştefan-Vodă (90 crime la 10 mii locuitori), etc. Cea mai mică rată a infracţionalităţii a fost înregistrată în raionul Făleşti – 42 crime la 10 mii locuitori (vezi anexa, tab 1). 

Din total infracţiuni înregistrate, aproape fiecare a cincia infracţiune este din categoria celor grave, iar începînd cu anul 2006 dinamica acestor infracţiuni este în continuă descreştere. La 10 mii locuitori revin în medie 19,8 infracţiuni grave, inclusiv 2,8 infracţiuni reprezintă infracţiunile excepţional şi deosebit de grave. Cele mai multe infracţiuni grave au fost înregistrate în mun. Chişinău şi Bălţi, r-ul Drochia, Ungheni, Edineţ, Orhei, Străşeni, Ialoveni şi Căuşeni (vezi anexa, tab 1).

 Figura 2. Numărul infracţiunilor grave în total infracţiuni înregistrate, 2006-2010

În anul 2010 cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 33 infracţiuni, din care 4 cazuri de huliganism, 6 cazuri de omor, 5 cazuri de vătămări intenţionate, 4 cazuri de tîlhării, 1 caz de jaf. Comparativ cu anul 2006 aceste infracţiuni sînt în descreştere, fiind înregistrate cu 31 cazuri mai puţin.

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului (54,2%), după care urmează infracţiunile în domeniul transportuilor (12,2%), infracţiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale (5,9%), infracţiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei (5,7%) (vezi anexa, tab.2). Comparativ cu anul 2006 s-a micşorat ponderea infracţiunilor economice (- 14,1 p.p.), contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale (- 3,4%), însă a crescut ponderea infracţiunilor în domeniul transporturilor (+8,4 p.p.).

Figura 3. Structura infracţiunilor înregistrate după tipuri, anul 2006, 2010, %

În anul 2010, comparativ cu anul precedent, a crescut numărul infracţiunilor înregistrate contra patrimoniului (cu 48,1%), infracţiunilor privind viaţa sexuală (cu 38,6%), infracţiunile contra familiei şi minorilor şi a infracţiunilor contra securităţii şi a ordinii publice (respectiv cu 21,4% şi 21,0%). Din categoria infracţiunilor contra patrimoniului cele mai răspîndite sunt pungăşiile, numărul cărora a crescut de 3,3 ori, după care urmează escrocheriile (de 1,7 ori), furturile (cu 49,4%), şantajul (cu 23,1%) şi jafurile (cu 20,0%). În acelaşi timp, rămîn a fi în creştere cazurile de viol (cu 39,4%), huliganism (cu 24,5%), vătămări intenţionate grave (12,7%) şi cazurile de omor (cu 10,4%) (vezi anexa, tab.2).

Din numărul total de infracţiuni înregistrate, fiecare a treia este săvîrşită de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Infracţiunile săvîrşite de către minori sau cu participarea acestora au constituit 4,0% în total infracţiuni, faţă de 4,5% în anul 2009 şi 8,0% în anul 2006. În anul 2010 de către minori au fost comise 1,4 mii infracţiuni comparativ cu 2,1 mii în anul 2006. Anual peste 120 infracţiuni sînt săvîrşite de către fete.

Tabelul 1.Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori,  în anii 2006-2010

Cele mai frecvente infracţiuni comise de minori sînt furturile, cu o pondere de 6,5% din total furturi, jafurile – 9,5% din total jafuri, tîlhăriile – 10,8% din total tîlhării, violuri – 7,1% şi huliganismul – 4,8%. În anul 2010 la 100 mii locuitori în vîrstă de pînă la 18 ani revin în medie 178 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 247 în anul 2006.

Figura 4.Infracţiuni săvîrşite de minori la 100 mii populaţie în vîrstă de 0-17 ani

Persoane care au comis infracţiuni. În anul 2010 au fost relevate 16,6 mii persoane care au comis infracţiuni, comparativ cu 14,1 mii persoane în anul precedent şi 17,4 mii persoane în anul 2006. La 100 mii locuitori revin în medie 465 persoane care au comis infracţiuni faţă de 484 persoane în anul 2006. 

Figura 5. Persoane care au săvîrşit infracţiuni la 100 mii populaţie

Fenomenul de infracţionalitate în republică este dominat de bărbaţi, femeile constituind o cotă foarte mică în rîndurile persoanelor care au comis infracţiuni (10,6%). Cele mai frecvente infracţiuni în care sunt implicate femeile sunt furturile, infracţiunile legate de droguri şi escrocheriile. La 100 mii femei revin în medie 95 femei care au comis crime, în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 865 persoane. Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată. Astfel, fiecare a doua femeie care a comis crime este în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 39%.

În anul 2010 634 persoane au comis crime repetat, acest indicator fiind în descreştere pe parcursul ultimilor ani. Totodată, se înregistrează tot mai multe cazuri a persoanelor care au comis crime pentru prima dată, dar a celor care au comis crime în grup (cu circa 20,0%). Deasemenea se înregistrează o creştere impunătoare a persoanelor care au comis crime în stare de ebrietate – de 2,8 ori faţă de anul precedent.

Tabelul 2. Numărul persoanelor relevate care au comis crime, în anii 2006-2010

În anul 2010 din total persoane relevate care au comis infracţiuni 1586 sînt minori. Cel mai mare nivel de implicare a minorilor în săvîrşirea crimelor a fost înregistrat în anul 2006 - 2160 persoane sau 12,6% din total infractori. La 100 mii populaţie în vîrstă de pînă la 18 ani, în medie revin 207 minori care au săvîrşit infracţiuni faţă de 255 minori în anul 2006.

Contra persoanelor au fost înregistrate 5,8 mii crime, în urma cărora au decedat 621 persoane sau cu 100 persoane mai mult comparativ cu anul 2006. Principalele cauze de deces fiind accidentele rutiere – 46,2%, omorurile – 36,4% şi vătămările intenţionate – 9,3%. Anual în urma infracţiunilor grave îşi pierd viaţa peste 290 persoane, iar în rezultatul celor deosebit de grave şi excepţional de grave - peste 170 persoane.

Tabelul 3: Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, în anii 2006-2010, în anii 2006-2010 (persoane)

Persoane condamnate. În instanţele judecătoreşti cu pronunţarea sentinţei au fost examinate 9085 dosare sau cu 132 dosare mai puţin comparativ cu anul 2009. Numărul persoanelor condamnate în anul 2010 a fost de 7815 persoane, cu 62,9% mai puţin comparativ cu anul 2006. Din total condamnaţi, 9,2 la sută sînt femei (în anul 2006 – 10,7% femei). La 100 mii populaţie revin în medie 219 condamnaţi faţă de 346 în anul 2006.

Figura 6.Numărul persoanelor condamnate la 100 mii populaţie

Majoritatea persoanelor au fost condamnate pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 19,9%, pentru furt – 16,7%, crime legate de droguri – 11,2%, , infracţiuni contra autorităţilor publice – 7,9%, jaf – 7,5% şi huliganism – 6,7%.

Figura 7.Structura condamnaţilor după principalele categorii de infracţiuni în anul 2010

Din total persoane condamnate, 5,3% (410 persoane) reprezintă minorii în vîrstă de 14-17 ani. Comparativ cu anul 2009 numărul minorilor condamnaţi s-a redus cu 67 persoane, iar faţă de 2006 cu 906 persoane. Majoritatea minorilor au fost condamnaţi pentru furt -185 persoane (45,1%), jaf şi tîlhării - 64 persoane (15,6%), 27 persoane pentru huliganism (6,6%), iar 16 persoane pentru crime legate de droguri (3,9%) (vezi anexa, tab. 3). 

În anul 2010 cele mai multe pedepse aplicate faţă de persoanele condamnate au fost condamnarea condiţionată - 2418 persoane (30,9%), urmată de amendă – 1840 persoane (23,5%), privaţiunea de libertate - 1653 persoane (21,5%), inclusiv cu închisoare pe viaţă - 4 persoane. În structura măsurilor de pedeapsă aplicate faţă de minori prevalează condamnarea condiţionată (52,7%), munca neremunerată în folosul comunităţii (20,9%) şi privaţiunea de libertate (18,0%).

Tabelul 4.Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti, 2009-2010

Din numărul total de persoane condamnate, 719 sau 9,2% reprezintă femeile. În cazul a 12,4% femei a fost stabilită pedeapsa cu închisoare, de cele mai dese ori fiind stabilite amenzi (32,1%), condamnarea condiţionată (37,8%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (16,9%).

Persoane deţinute în instituţii penitenciare. La începutul anului 2010 în cele 18 instituţii penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa 4985 deţinuţi, din care 387 femei (7,7%). Ponderea cea mai mare din deţinuţi revine persoanele cu vîrsta între 30-40 ani (35,0%), după care urmează persoanele în vîrstă de 20-30 ani (30,6%). Din total deţinuţi, fiecare a patra persoană stă în detenţie pentru omor, fiecare a cincia pentru jaf şi tîlhărie, iar fiecare a şasea pentru furt.

Tabelul 5. Distribuţia deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite în anii 2006-2010

După termenul de ispăşire a pedepsei, 30,2% din deţinuţi ispăşesc termenul de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2010 în detenţie pe viaţă se aflau 91 persoane, faţă de 83 persoane în 2006. Din total deţinuţi, 41,6% reprezintă persoanele care îşi ispăşesc pedeapsa pentru prima dată  (în anul 2006 -36,7%).

Cei mai mulţi minori care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare au fost condamnaţi pentru omor – 33 persoane (34,0%), 31 persoane pentru viol (32,0%), 26 persoane (26,8%) pentru comiterea furturilor şi jafurilor.

Centrul de Plasament Temporar al Minorilor. Pe parcursul anului 2010, în scopul combaterii cerşitului şi a vagabondajului, în Centrul de Plasament Temporar al Minorilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne au fost plasaţi provizoriu 1799 „copii ai străzii” sau cu 171 copii mai puţin comparativ cu anul 2009. Din total copii plasaţi în acest centru cei mai mulţi sunt copiii care trebuie să frecventeze şcoala medie generală sau gimnaziul-internat (66,0%). Copiii care se ocupă cu cerşitul constituie 7,0% din total copii plasaţi. Circa 27% din copiii sunt plasaţi repetat în acest centru.

Tabelul 6. Cazuri de plasament înregistrate, 2007-2010

• Versiune tipar (PDF)

Persoană de contact:

Ala Negruţa
şefa direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78

Anexă

Tab.1 Numărul infracţiunilor înregistrate pe regiuni de dezvoltare în anul 2010

Tab. 2. Numărul infracţiunilor înregistrate după tipuri, în anii 2006-2010

Tab.3 Persoane condamnate în funcţie de crima săvîrşită, 2006-2010