Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2015

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2015.

Infracţiuni înregistrate.

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2015, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 39,8 mii infracţiuni, înregistrînd o scădere de 4,8% faţă anul precedent, iar comparativ cu anul 2011 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 13%. Rata infracţionalităţii constituie 111 infracţiuni la 10 mii locuitori, faţă de 99 infracţiuni în anul 2011.

Figura 1. Rata infracţionalităţii, 2011-2015

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămîne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău şi Bălţi - 173 infracţiuni la 10 mii locuitori şi respectiv 127 infracţiuni, ceea ce depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. În dependenţă de distribuţia geografică a infracţionalităţii se constată o concentrare mai mare în UTA Găgăuzia (92 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi regiunea Sud (87 infracţiuni la 10 mii locuitori). La nivel de raion, cea mai mare rata a infracţionalităţii s-a înregistrat în Ialoveni (106 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (105 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Căuşeni (99 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Rîşcani (66 infracţiuni la 10 mii locuitori), Nisporeni (63 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Făleşti (54 infracţiuni la 10 mii locuitori ).

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,6% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,9% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează mai multe infracţiuni din categoria celor mai puţin grave (+5%) şi a infracţiunilor uşoare (+32%). La 10 mii locuitori, în medie revin 22,9 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (40 cazuri la 10 mii locuitori).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave  în total infracţiuni înregistrate, 2011-2015

Pe parcursul anului 2015, aproape fiecare a şasea infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 75 infracţiuni, inclusiv 30 cazuri de huliganism, 15 cazuri de vătămări intenţionate, 5 cazuri de tîlhării şi 4 cazuri de omor.

Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 16,0% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Totodată, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise în jur de o mie infracţiuni sau 2,5% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 14% a infracţiunilor săvârşite de minori şi în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului.

Tabelul 1.Infracţionalitatea juvenilă, 2011-2015

Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 69,0%, după care urmează jafurile – 6,9% şi huliganismul – 4,0%. În anul 2015, la 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 144 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 174 în anul 2011. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile în ultimii 5 ani, fiind înregistrat în anul 2012.

În anul 2015 au fost înregistrate mai multe infracţiuni economice comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul cazurilor de contrabandă (+ 6,0%), falsificarea banilor (de 1,5 ori). De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor militare (de 1,5 ori) şi în grupuri organizate (de 1,3 ori). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni contra familiei şi minorilor (cu 15,1%), contra patrimoniului (cu 5,9%), şi sănătăţii publice (cu 5,4%).

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (51,7%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,7%), infracţiunile contra familiei şi minorilor (5,2%) şi infracţiunile contra securităţii şi a ordinii publice (4,4%).

Figura 3. Structura infracţiunilor înregistrate după categorii, în 2015

În anul 2015 s-a micşorat numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate.  Astfel, fiecare a treia persoana a decedat în urma accidentelor rutiere (34,7%), urmat de decesul din cauza omorurilor (22,3%) şi vătămărilor intenţionate (14,3%). În rezultatul infracţiunilor grave au decedat 260 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2011-2015

Persoane care au comis infracţiuni. În anul 2015 au fost relevate 17,2 mii persoane care au comis infracţiuni, cu o uşoară tendinţă de scădere comparativ cu anul precedent de 0,5 mii. Rata persoanelor care au comis infracţiuni a înregistrat o valoare medie de 483 infractori la 100 mii populaţie, faţă de 497 infractori în anul precedent.

Cel mai înalt nivel al criminalităţii este relevat în rîndul bărbaţilor, femeile constituind o cotă foarte mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (7,7%). Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvîrşirea infracţiunilor grave, iar femeile în săvîrşirea furturilor, infracţiunilor legate de droguri şi escrocherii. La 100 mii femei revin în medie 72 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 926 persoane.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, în  2014-2015

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată. Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani (52,5%) şi cele în vîrstă de 18-24 ani (18,8%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 43,8% şi 23,5%. Circa 9 la sută din bărbaţi şi 2 la sută din femei în vîrstă de 30 ani şi peste au fost în stare de ebrietate la săvîrşirea infracţiunii, cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transportului.

Pe parcursul anului 2015 se constată o scădere esenţială a infractorilor în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie cu circa 17,1%, precum şi a persoanelor care au comis infracţiuni în stare de ebrietate şi a celor care anterior au comis infracţiuni, respectiv cu 7,5% şi 5,5%.

Persoane condamnate. Numărul persoanelor condamnate în anul 2015 s-a majorat cu 18% comparativ cu anul 2014. La 100 mii locuitori în medie revin 329 condamnaţi, cu 90 condamnaţi mai mult comparativ cu anul 2011. Femeile deţin o cotă de 6,2% în numărul total de condamnaţi, iar la 100 mii femei revin în medie 39 femei condamnate. Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 54 condamnaţi la 100 mii minori (0-17 ani).

Figura 4. Dinamica persoanelor condamnate la 100 mii populație, în 2011-2015

În cele mai dese cazuri delicvenţii au fost condamnaţi pentru savîrşirea furturilor – 12,5% , huliganism – 9,8%, infracţiuni legate de droguri – 6,4%, jafuri – 3,8%, etc.

Figura 5.Structura condamnaţilor după principalele categorii de infracţiuni în 2015

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: aplicarea amenzii – 3708 persoane (31,7%), condamnarea condiţionată - 3208 persoane (27,5%), privaţiunea de libertate - 2245 persoane (19,2%), munca neremunerată în folosul comunităţii – 2194 (18,8%). În cazul minorilor predomină condamnarea condiţionată (49,5%), după care urmează privaţiunea de libertate (16,6%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (10,2%).

Astfel, condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 39 la sută din femei, comparativ cu 27 la sută în cazul bărbaţilor.Totodată, fiecare al cincelea bărbat condamnat a fost condamnat la munca neremunerată în folosul comunităţii, în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 10 la sută din femei condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti, în 2014-2015

Persoane deţinute în instituţii penitenciare. În anul 2015 numărul persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare s-a majorat cu aproximativ 10% comparativ cu anul precedent. Totodată, din total persoane deţinute circa 7,8% sunt femei. La 100 mii locuitori revin în medie 178 persoane deţinute. Cazurile de omor au determinat pedeapsa cu închisoare pentru 1501 persoane, acestea fiind urmate de persoanele care au comis furturi - 643 persoane. Ceilalţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni de natură sexuală – 626 persoane, vătămare intenţionată gravă – 604 persoane, tîlhării – 597 persoane, iar pentru infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri – 351 persoane.

Tabelul 5. Numărul deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite, 2011-2015

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 39 la sută din deţinuţi ispăşesc termenul de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. Pe parcursul anului 2015 în detenţie pe viaţă se aflau cu 2,8% mai multe persoane comparativ cu anul precedent. Din total deţinuţi, 41,4% reprezintă persoanele care îşi ispăşesc pedeapsa pentru prima dată. Totodată, numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penintenciare a constituit 39 persoane şi s-a redus de 2,5 ori comparativ cu anul 2011. Minorii deţinuţi în penitenciare în proporţie de 41 la sută îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea furturilor şi jafurilor – 16 minori, pentru omor – 13 minori (33,3%), iar 9 minori pentru viol (23,1%).

• Anexe

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78