Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2018

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2018.

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2018 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 32,0 mii infracţiuni, înregistrând o scădere de 10,0% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2014 nivelul infracţionalităţii a scăzut cu 23,4%. Rata infracţionalităţii constituie 90  infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 117 infracţiuni în anul 2014.

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămâne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău - 125 infracţiuni la 10 mii locuitori şi mun. Bălţi - 114 infracţiuni la 10 mii locuitori. Fiecare a treia infracțiune (32% din total infracţiuni) a avut loc în mun. Chişinău, rata infracţionalităţii depăşind nivelul mediu pe ţară de 1,4 ori.

În anul 2018, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Cahul (95 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (89 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Ialoveni (88 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Glodeni (42 infracţiuni la 10 mii locuitori), dar și  în Șoldănești și Fălești  (câte 43 și respectiv 47 infracţiuni la 10 mii locuitori).

Aproape fiecare a patra infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Circa 22% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,2% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 19,1% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-33%), a celor mai puţin grave (-23%) şi uşoare (-32%). La 10 mii locuitori, în medie revin 20,1 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni grave fiind înregistrate în mun. Chişinău (30 cazuri la 10 mii locuitori).

Fiecare a treia infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a șasea este comisă de către persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație

Fiecare a treia infracţiune a fost săvârşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvârşite 125 infracţiuni, inclusiv 33 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenţionate, 13 cazuri de omor şi 4 cazuri de tâlhării. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 15,5% sunt săvârşite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie comparativ cu 17,3% în anul 2017.

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în descreştere

În anul 2018, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,1% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 13,8% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viața sexuală  şi contra patrimoniului. La 100 mii copii în vârstă de până la 18 ani revin circa 102 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 167 în anul 2014, când a fost atins cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani. Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvârşirea furturilor, cu o pondere de 64,9%, după care urmează jafurile –7,8% şi huliganismul –3,7%.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă, 2014-2018, cazuri

Fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului, iar fiecare a șasea în domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (47,6%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (16,0%), infracţiunile contra securităţii publice (4,8%) şi cele contra autorităților publice (4,5%).

Mai multe infracţiuni contra familiei și minorilor, dar mai puţine infracțiuni în domeniul transporturilor și contra patrimoniului

În anul 2018 au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra familiei și minorilor comparativ cu anul 2017, în special s-a majorat numărul  cazurilor de violență în familie (+6,1%). De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor contra sănătății publice (+5,2%), inclusiv a infracțiunilor legate de droguri (+6,5%). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni în domeniul transporturilor (-17,0%), contra autorităților publice (-12,0%) și contra patrimoniului (-11,5%).

Fiecare a treia persoană a decedat în accidente rutiere şi fiecare a patra din cauza omorurilor

În anul 2018, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 608 persoane. Astfel, aproape fiecare a treia persoană a decedat în urma accidentelor rutiere (37,0%), după care urmează decesul din cauza omorurilor (23,5%) şi vătămărilor intenţionate (8,6%). Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 479 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2014-2018, persoane

Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În anul 2018, în urma violenței domestice au suferit 778 persoane, 72% din victime fiind femei. Atât femeile cât și bărbații devin victime preponderent la vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care suferă în urma violenței domestice este dublă față de cea a fetelor, 12,6% față de 5,4 %.

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

În anul 2018, au fost relevate 13,9 mii persoane care au comis infracţiuni, în scădere cu 11,5% comparativ cu anul precedent. Rata persoanelor care au comis infracţiuni constituie 393 infractori la 100 mii populaţie, faţă de 443 infractori în anul 2017. La 100 mii copii în vârstă de până la 18 ani revin în medie 186 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind o cotă mai mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (8,3%). Femeile sunt implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 21,4% din totalul femeilor, comparativ cu 18,6% din bărbaţi. La 100 mii femei revin în medie 63 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 749 persoane. Bărbații sunt implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor legate de droguri, huliganism, iar femeile în săvârşirea furturilor și escrocheriilor.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2016-2018

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vârstă mai înaintată

Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vârstă de 30 ani și peste (54,4%) şi cele în vârstă de 18-24 ani (21,9%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 49,8% şi 24,7%. Circa 27,0% din bărbaţi şi 6,3% din femei în vârstă de 30 ani şi peste au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii, cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transporturilor.

Persoane condamnate

În medie în fiecare zi circa 33 persoane sunt condamnate, din care 30 bărbaţi

Numărul persoanelor condamnate în anul 2018 a constituit 11,9 mii persoane, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi 33 persoane sunt condamnate. Comparativ cu anul precedent numărul lor s-a majorat cu 13,6%.

La 10 mii locuitori în medie revin 33,5 condamnaţi, cu 6 condamnaţi mai mult comparativ cu anul 2014. Femeile deţin o cotă de 6,6% în numărul total al condamnaţilor, iar la 10 mii femei revin în medie 4,3 femei condamnate comparativ cu 65,1 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 6,6 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Cel mai des infractorii sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi infracțiuni legate de droguri

În majoritatea cazurilor delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 32,1%, savârşirea furturilor – 13,9%, infracţiuni legate de droguri – 7,7%, acte de huliganism – 7,5%, precum și infracțiuni contra autorităților publice și securității de stat – 4,0 %, etc.

Munca neremunerată în folosul comunității, amenda şi condamnarea condiționată sunt principalele pedepse aplicate

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității – 3385 persoane (28,5%), amenda – 2833 persoane (23,8%), condamnarea condiţionată – 2796 persoane (23,5%), privaţiunea de libertate – 2277 persoane (19,2%). În cazul minorilor predomină condamnarea condiţionată (36,3%), după care urmează privaţiunea de libertate (20,9%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (20,6%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2018, condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 35 la sută din femei, comparativ cu 23 la sută din bărbaţi. Totodată, pe lângă amendă şi închisoare, aproape fiecare al treilea bărbat condamnat a fost pedepsit cu munca neremunerată în folosul comunităţii, iar în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 20 la sută din femei condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti, 2016-2018, persoane

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În anul 2018, numărul persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare este de 5725 deținuți, în scădere cu 9% comparativ cu anul 2017. Totodată, din total persoane deţinute circa 7,8% sunt femei. La 100 mii locuitori revin în medie 161 persoane deţinute. În majoritatea cazurilor pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru persoanele care au comis infracțiuni grave – 43,4%, infracțiuni deosebit de grave – 32,2%, infracțiuni excepțional de grave – 4,5%, iar pentru infracțiunile mai puțin grave și ușoare – 19,9%.

Persoanele deţinute preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 38 la sută din deţinuţi își ispăşesc pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. Pe parcursul anului 2018, în detenţie pe viaţă se aflau 121 persoane, cu 1,6% mai puțin comparativ cu anul precedent. Totodată, numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare de tip închis a constituit 46 persoane şi a crescut cu 35,3% comparativ cu anul precedent.

În funcție de vârsta deținuților constatăm că cei mai mulți bărbați și  femei deținute au vârsta de 30-39 ani, astfel fiecare al treilea bărbat deținut și fiecare a doua femeie deținută are vârsta de 30-39 ani. Totodată, doar 0,7% din femeile deținute și 0,8% din bărbații deținuți au vârsta de până la 20 ani.

Anexe:

• Infracțiuni, 2014-2018 (.xls)

Note: