Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 20211

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind nivelul infracţionalităţii în anul 2021.

Infracțiuni înregistrate

Numărul infracţiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 27,2 mii infracţiuni, în creștere cu 3,1% comparativ cu anul 2020. Analizând perioada ultimilor 5 ani, indicatorul în cauză în anul 2021 s-a redus cu 23,7% comparativ cu anul 2017. Rata infracţionalităţii în anul 2021 a constituit 105 infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 101 infracțiuni în anul 2020 și 130 infracţiuni în anul 2017.

Datele graficului în format .xlsx

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (59,5%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 29,3%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,8% din total infracţiuni, în Cahul – 3,4%, Hâncești – 2,6% și Ialoveni – 2,6%.

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracţiunile înregistrate, 19,1% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,4% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor excepţional de grave (-2,8%), deosebit de grave (-38,3%), a celor grave (-32,0%), mai puţin grave (-26,2%) şi uşoare (-10,7%).

Datele graficului în format .xlsx

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată este comisă în locuri publice

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (25,7%).

Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 89 infracţiuni, inclusiv: 33 cazuri de huliganism, 16 cazuri de vătămări intenţionate și 15 cazuri de omor. De asemenea, din numărul total de infracţiuni înregistrate, 11,5% au fost săvârşite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în creştere față de anul precedent

În anul 2021, au fost înregistrate 695 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,6% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2020, s-a atestat o creștere cu 14,7% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 52,8%, după care urmează jafurile – 9,5% şi huliganismul – 6,5%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 124 infracţiuni comise de minori comparativ cu 134 infracțiuni în anul 2017, când a fost înregistrat cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă pe sexe, 2017-2021, cazuri

 

2017

2018

2019

2020

2021

Infracţiuni săvârşite de minori

798

688

664

606

695

inclusiv:

 

 

 

 

 

de către fete

103

86

102

35

47

de către băieţi

695

602

562

571

648

Rata infracţionalităţii juvenile, cazuri la 100 mii copii cu vârsta 0-17 ani

134

118

116

108

124

Datele tabelului în format .xlsx

Aproape fiecare a doua infracţiune este din categoria infracțiuni contra patrimoniului, iar fiecare a cincea din domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor, aproape fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (43,3%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (20,1%), infracţiunile contra autorităților publice (6,7%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (4,7%).

Datele graficului în format .xlsx

Mai multe infracţiuni contra autorităţilor publice și a securității de stat și infracțiuni economice, dar mai puţine infracțiuni de corupție în sectorul privat, infracțiuni ecologice şi infracţiunimilitare

În anul 2021, cea mai mare creștere a fost înregistrată în categoria de infracţiuni contra autorităţilor publice și a securității de stat (+36,2%) și de infracțiuni economice (+14,2%) comparativ cu anul 2020. În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni de corupție în sectorul privat(-34,4%), infracțiuni ecologice (-24,2%), infracțiuni militare (-15,5%).

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracţiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 56,4% comparativ cu 43,6% femei. Circa 39,3% din victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, iar în mun. Bălţi - 8,6% din total victime, în Cahul – 4,4%, Hâncești – 3,7%. La 10 mii locuitori au revenit 49,5 victime. La 10 mii femei au revenit 41,3 femei victime, iar la 10 mii bărbaţi acest indicator a constituit 58,6 victime.

Cel mai des victime ale violenței în familie sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2021, au suferit 648 persoane, 68,2% din victime au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței în familie a fost triplă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă – 15,5% față de 5,0%.

Datele graficului în format .xlsx

Pentru aproape fiecare a doua persoană decedată în urma infracțiunilor decesul a survenit în urma unui accident rutier, iar pentru aproape fiecare a cincea - din cauza unui omor

În anul 2021, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 436 persoane. Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 376 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate în funcție de gravitatea infracțiunii, 2017-2021, persoane

 

2017

2018

2019

2020

2021

Total persoane decedate

585

608

620

490

436

inclusiv:

 

 

 

 

 

Excepţional de grave

63

80

82

74

45

Deosebit de grave

123

124

123

118

116

Grave

298

275

271

226

215

Puţin grave și ușoare

101

129

144

72

60

Datele tabelului în format .xlsx

Astfel, din total persoane decedate, aproape fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (43,3%), 20,9% din cauza omorurilor, 14,0% din cauza vătămărilor intenţionate și alte cauze – 21,8%.

Persoane care au săvârșit infracțiuni

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în creștere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021, au fost relevate circa 14,3 mii persoane care au comis infracţiuni, cu 9,6% mai mult comparativ cu anul 2020. La 10 mii locuitori au revenit 54,9 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 20,8 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii a fost înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind 8,0% în numărul persoanelor care au comis infracţiuni. La 10 mii femei au revenit 8,4 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator a constituit 105,8 bărbați la 10 mii bărbați.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2019-2021

 

2019

2020

2021

2021
în % faţă de 2020

Total

13 059

13 017

14 263

109,6

inclusiv:

 

 

 

 

Femei

1 117

1 002

1 142

114,0

Bărbați

11 942

12 015

13 121

109,2

Minori

1 215

1 137

1 163

102,3

Persoane care au săvârşit infracţiuni pentru prima dată

12 633

12 737

13 979

109,8

Persoane care anterior au comis infracţiuni

426

280

284

101,4

Persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

5 500

5 268

5 548

105,3

Persoane care au săvârșit infracțiuni în grup

1 026

917

835

91,1

Persoane care au săvârșit infracțiuni în stare de ebrietate

2 377

2 927

3 014

103,0

Datele tabelului în format .xlsx

Femeile au fost implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 18,2% din totalul femeilor care au comis infracțiuni comparativ cu 14,1% din bărbaţi. Bărbații care au comis infracțiuni au fost implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor contra patrimoniului și infracțiunilor contra securității şi a ordinii publice, iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului, inclusiv a furturilor.

Femeile care au încalcat legea au vârstă mai înaintată comparativ cu bărbaţii

Femeile care au comis infracțiuni cu vârsta de 30 ani și peste, au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (65,5%) decât bărbații de aceeași vârstă (56,7%), în timp ce bărbații în vârstă de 18-24 ani au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (19,1%) decât femeile de această vârstă (16,1%). Din bărbaţii care au comis infracțiuni, cu vârsta de 30 ani și peste, 26,5% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii, iar în cazul femeilor de această vârstă – 7,4%. Cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transporturilor.

Persoane condamnate în primă instanță

În medie, în fiecare zi, circa 32 persoane sunt condamnate, din care 29 sunt bărbaţi

Conform datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, numărul persoanelor condamnate în primă instanță, în anul 2021, a constituit 11,5 mii persoane sau, în fiecare zi, circa 32 persoane au fost condamnate. Comparativ cu anul 2020, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut cu 22,6%.

La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 44,4 condamnaţi în primă instanță comparativ cu 36,2 în anul 2020. Femeile au constituit 6,9% în numărul total al condamnaţilor, iar minorii – 2,9%.

La 10 mii femei au revenit, în medie, 5,8 femei condamnate comparativ cu 86,6 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi a înregistrat un nivel de 5,9 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Datele graficului în format .xlsx

Cel mai des delicvenții sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi huliganism

În majoritatea cazurilor, delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 36,4%, savârşirea furturilor – 12,7%, huliganism – 7,7%, infracțiuni contra autorităților publice și securității de stat – 4,6%, infracţiuni legate de droguri – 4,0%.

Datele graficului în format .xlsx

Munca neremunerată în folosul comunității, privaţiunea de libertateși condamnarea condiționată sunt principalele pedepse aplicate condamnaților în primă instanță

În anul 2021, preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității – 4681 persoane (40,6%), închisoarea – 3421 persoane (29,7%), condamnarea condiţionată – 2318 persoane (20,1%), amenda – 1106 (9,6%). În cazul minorilor, a predominat închisoarea (52,7%), condamnarea condiţionată (34,2%) şi amenda (7,6%).

Femeile condamnate în primă instanță într-o măsură mai mare primesc ca pedeapsă condamnarea condiţionată comparativ cu bărbaţii

În anul 2021, condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 28,1% din femei comparativ cu 19,5% din bărbaţi. Totodată, pe lângă amendă şi închisoare, fiecărui al doilea bărbat condamnat (41,3%) i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. În cazul femeilor, această pedeapsă a fost stabilită pentru 30,6% din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor în primă instanță după pedeapsa principală stabilită de instanţele judecătoreşti, 2019-2021, persoane

 

2019

2020

2021

Total

inclusiv:

Total

inclusiv:

Total

inclusiv:

femei

minori

femei

minori

femei

minori

Total condamnaţi

11 644

752

435

9 401

589

318

11 529

791

330

inclusiv:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Închisoare

2 449

130

109

2 417

146

131

3 421

242

174

Amendă

2 288

148

31

1 126

115

21

1 106

85

25

Condamnare condiţionată

2 582

222

183

2 104

170

140

2 318

222

113

Muncă neremunerată în folosul comunităţii

3 977

206

80

3 754

158

17

4 681

242

16

Alte pedepse

348

46

32

-

-

9

3

-

2

Datele tabelului în format .xlsx

Persoane deținute în instituțiile penitenciare

În anul 2021, conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile penitenciare s-au aflat 6385 persoane, inclusiv 1134 persoane (17,8%) în arest preventiv și 5251 persoane condamnate definitiv (82,2%). Din total persoane aflate în instituțiile penitenciare, 5,8% erau femei și 94,2% - bărbați.

Numărul persoanelor condamnate definitiv deținute în instituțiile penitenciare (5251 persoane) a fost în scădere cu 16,6% comparativ cu anul 2017. Rata acestora la 10 mii locuitori a constituit 20,2 persoane condamnate definitiv.

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În majoritatea cazurilor de condamnare definitivă, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave – 33,3%, infracțiuni deosebit de grave – 29,2%, infracțiuni excepțional de grave – 15,2%, iar celor care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în proporție de 22,3%.

Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 35,2% din persoanele deţinuţe își ispăşeau pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2021, în detenţie pe viaţă se aflau 127 persoane, cu 4,1% mai mulți comparativ cu anul 2020 (122 persoane). În funcție de recidivă, 30,2% din persoanele deținute au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 30,4% - de 2 ori condamnate și 39,4% - pentru prima dată condamnate la detenție.

În penitenciare, își ispășeau pedeapsa cu închisoare 225 persoane cu dizabilități sau 4,3% din total persoane condamnate definitiv la detenție. Totodată, numărul minorilor condamnați la detenție în instituţiile penitenciare a constituit 30 persoane.

Datele graficului în format .xlsx

În funcție de vârsta persoanelor condamnate definitiv la detenție, cei mai mulți bărbați și femei aveau vârsta de 30-39 ani. Astfel, aproape fiecare al treilea bărbat deținut (34,1%) și fiecare a treia femeie deținută (29,5%) avea vârsta de 30-39 ani.

 

 

 

Note:

1 Informația se prezintă fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender. 
2 Infracţiunile grave reprezintă suma infracţiunilor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave.

Sursa datelor:

  • Informația fost elaborată în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Administrația Națională a Penitenciarelor.
Precizări metodologice:
  • Indicatorii relativi dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită pentru anul 2021 sunt calculați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021. 
  • Indicatorii relativi pentru anul precedent (2020) au fost recalculați folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021. 
  • Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Informații relevante:

Referințe utile privind nivelul criminalității în alte state ale lumii:

Eurostat:

Direcția statistică a ONU:

 

 

2021 acte de huliganism amenda cifre condamnarea condiționată date deţinuți droguri furturi încălcare de lege închisoare indicatori infracțiune infracțiuni contra patrimoniului minori infractori moldova nivelul infracţionalităţii numărul infracţiunilor omoruri pedeapsa persoane condamnate ponderea infracţiunilor grave rata infracţionalităţii statistica statistici violență domestică

Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER