Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019

Biroul Naţional de Statistică prezintă informații statistice cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită, care  cuprinde acele persoane care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare). Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă).

Astfel, BNS informează că numărul preliminar al populaţieicu reședința obișnuită (populație rezidentă) al Republicii Moldova la 01.01.2019 a constituit 2 681,7 mii persoane, în scădere cu 48,7 mii persoane (1,8%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. Această scădere a fost cauzată, în special, de sporul migratoriu  negativ al populaţiei.

Totodată, ținem să menționăm că, în ultimii cinci ani, rata de creștere anuală a fost negativă constituind circa -1,8% anual.

Modificările în numărul populaţiei  cu reședința obișnuită şi în structura pe sexe, comparativ cu anul precedent, sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1. Numărul populaţiei cu reședință obișnuită la începutul anilor 2018 și 2019, pe sexe, mii persoane

Conform estimărilor, la începutul anului 2019, populaţia masculină a reprezentat 47,8% din populația ţării, comparativ cu 47,6% la 1 ianuarie 2018. Totodată, populaţia feminină a constituit 52,2% și, respectiv, 52,4% din populația țării.

În cifre absolute, pe parcursul ultimului an, scăderea a fost mai mare pentru populaţia masculină (-28,1 mii persoane), decât pentru cea feminină (-20,6 mii persoane).

Motivul principal al descreșterii numărului populației rezidente este migrația netă negativă care a crescut de la -24,6 mii persoane în anul 2014 la -48,6 mii persoane în 2018. Sporul natural a fost pozitiv pînă în 2016, devenind negativ către anul 2018, însă contribuția acestui indicator la descreșterea populației este nesemnificativă.

Raportul de masculinitate constituie  92 bărbaţi la 100 femei. Până la vârsta de 22 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât numărul femeilor consituind 105 bărbați la 100 femei. Însă, începând cu această vârstă, numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor - 116 femei la 100 bărbați.

Cea mai ridicată pondere în populaţia totală, de 8,2%, o deţin persoanele din grupa de vârstă 30-34 ani, urmată de grup de vârstă 55-59 ani cu o pondere de 7,5%. În contrast, adolescenții de 15-19 ani deţin o pondere semnificativ mai mică, de numai 5,2% în totalul populaţiei cu reședința obișnuită.

Copiii de 0-14 ani constituie 506,5 mii persoane, reprezentând 18,9% din totalul populaţiei. Populaţia cuprinsă între 15-59 ani (1 616,8 mii persoane) reprezintă 60,3% din populaţia totală. Populaţia vârstnică (de 60 ani şi peste) deţine 20,8% din populaţia totală, în cifre absolute – 558,4 mii persoane.  Populația vârstnicilor „mai bătrâni”  (de 75 ani și peste) este mai bine reprezentată în rândul populaţiei feminine: 3,2% în numărul total al populației,  1,6% - proporția bărbaților vârstnici din același grup.

Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii.

• Numărul populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2019 (xls)
• Notă metodologică privind estimarea numărului populației cu reședință obișnuită (pdf)

1. Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a  Nistrului şi mun. Bender.
2. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
3. Nașterile și decesele au fost recalculate în baza datei evenimentului, și nu în baza datei de înregistrare, și cu luarea în calcul a datelor privind actele de naștere transcrise.
4. Imigrant s-a considerat persoana care a intrat în RM și a locuit în țară cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni.
5. Emigrant s-a considerat persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni, trăind în RM cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni.
6. Seriile de date statistice despre numărul populaţiei cu reședință obișnuită la începutul anilor 2014-2019 pot fi accesate pe site la rubrica: Banca de date "StatBank" / Populația și procesele demografice / Populaţie cu reședința obișnuită şi indicatorii demografici revizuiți (2014-2018).

  



Numărul provizoriu al populației cu reședință obișnuită la 1 ianurie 2019 a constituit 2 681 735 și s-a micșorat cu 48 630 persoane față de 1 ianuarie 2018 (2 730 364). Motivul principal al descreșterii populației este migrația netă negativă, dat fiind faptul că numărul emigranților depășește cel al imigranților.

 

 


Piramida populației cu reședință obișnuită pentru 2019* arată un model de micșorare a populației la vârstele de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

 

Persoană de contact:

Nina Cesnocov
Direcţia statistica populației și migrației
tel. 0 22 40 31 10