Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă” (AFM)², în trimestrul I 2024:

• populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste a constituit 1102,9 mii de persoane, fiind în descreștere cu 3,5% față de trimestrul I 2023;

• rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a înregistrat valoarea de 55,2%, fiind în descreștere cu 0,3 puncte procentuale față de nivelul trimestrului I.

În cadrul populației inactive, ponderea femeilor (56,6%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (43,4%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (62,2% și, respectiv, 37,8%).

Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste  (proporția populației în afara forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 55,2%, inclusiv 52,6% la bărbați, 57,3% la femei, 48,1% în mediul urban și 60,6% în mediul rural (Figura 1).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de inactivitate a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția populației în afara forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 40,6%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul I 2023 - 42,5%).

Analiza ratelor de inactivitate pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de medii la persoanele de 25-34 ani (cu 18,2 puncte procentuale mai mare pentru persoanele inactive din mediul rural față de mediul urban) și, respectiv, în funcție de sexe la persoanele de 55-64 ani (pentru femei rata de inactivitate a fost cu 13,0 puncte procentuale mai mare decât pentru bărbați) (Figura 2).

Descarcă datele în format .xlsx

În cadrul populației inactive distingem câteva categorii de bază. Cea mai mare pondere (43,2%) revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (14,3%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (11,1%). În rândul altor persoane inactive, se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Republica Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (7,8% comparativ cu 6,5% în trimestrul I 2023).

Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,1% sau 67,5 mii de persoane), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 23,9% față de trimestrul I 2023 (7,8% sau 88,7 mii de persoane).

Analiza distribuției populației inactive sub aspect de gen relevă că, persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare (12,8% la bărbați și 3,9% la femei - în total populație inactivă pe sexe) și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru (11,2% la bărbați și 2,2% la femei) predomină în rândul bărbaților, iar activitățile de îngrijire a familiei sunt mai mult caracteristice femeilor (18,7% comparativ cu 1,1% pentru bărbați) (Figura 3).

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția populației inactive după grupe de vârstă și categorii scoate în evidență faptul că, majoritatea tinerilor în vârstă de 15-24 ani (peste 79%) se află în afara forței de muncă pe motiv că participă la procesul de educație.

Principala cauză a inactivității femeilor în vârstă de 25-54 ani sunt responsabilitățile familiale (54,7%), totodată, la bărbații din aceeași grupă de vârstă cauza principală pentru statutul de persoană inactivă este existența unui loc de muncă peste hotare sau intenția de a pleca la lucru peste hotare (30,8%) (Figura 4).

Descarcă datele în format .xlsx

În rândul populației inactive predomină persoanele cu un nivel de instruire3 mediu (50,2%), înregistrând cele mai mari ponderi în grupa de vârsta 55-64 ani (71,2% pentru femei față de 70,4% la bărbați), urmate de grupa de vârstă 25-54 ani (51,8% pentru bărbați față de 42,7% la femei) și grupa de vârstă 15-24 ani (28,5% pentru ambele sexe). Persoanele cu un nivel de instruire scăzut constituie 38,1% din totalul persoanelor inactive, având cele mai mari ponderi în grupa de vârstă 15-24 ani (70,0% pentru bărbați față de 68,0% la femei). Persoanele cu nivelul de instruire superior alcătuiesc 11,6% din total și înregistrează cele mai mare ponderi în grupa de vârstă 25-54 ani (18,6% la femei comparativ cu 9,8% la bărbați).

Descarcă datele în format .xlsx

Anexe

• Populația în afara forței de muncă pe sexe, grupe de vârstă, medii, categorii de inactivitate, trimestre 2020-2024 (4 tabele, 5 figuri)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.
² Ancheta Forței de muncă (AFM) constituie o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia AFM este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
³ Nivel de instruire:

• scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală primară
• mediu: liceal, mediu general, profesional tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar nonterțiar (mediu de specialitate)
• superior: universitar, postuniversitar

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica socială/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și somaj
• Metadate de referinţă/Ocupare și Șomaj (Ancheta Forţei de Muncă)
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2024
• Comunicatul statistic Forța de muncă: ocuparea și șomajul în trimestrul I 2024
• Comunicatul statistic Subutilizarea forței de muncă în trimestrul I 2024

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• https://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs