Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor vârstnice, marcată anual la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vârstnicilor, conform datelor disponibile pentru anul 2024.

Situația demografică

Populația vârstnică crește atât în termeni absoluți, cât și relativi

În Republica Moldova, la începutul anului 2025 locuiau 616,5 mii persoane[2] în vârstă de 60 de ani şi peste, ceea ce constituie 25,9% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, 371,4 mii persoane erau femei (sau 60,2%), 40,0 mii dintre acestea (sau 10,8%) fiind femei care au depășit vârsta de 80 ani.

Ponderea persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste în total populație, pe parcursul ultimilor cinci ani, a fost în continuă creştere, de la 22,4% la începutul anului 2021, până la 25,9% la începutul anului 2025. Totodată, analizând structura persoanelor vârstnice, se constată că, în ultimii cinci ani s-a înregistrat o creștere a ponderii vârstnicilor din grupa de vârstă 70-74 de ani în total vârstnici – cu 3,0 puncte procentuale (de la 19,0% - la începutul anului 2021, până la 22,0% la începutul anului 2025). În același timp, se constată o diminuare a ponderii vârstnicilor din grupa de vârstă 60-64 de ani cu -4,5 p.p. (de la 33,8%, la începutul anului 2021, până la 29,3%, la începutul anului 2025).

Figura 1. Populaţia în vârstă de 60 ani și peste, pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2021 și 2025

Descarcă datele în format.xlsx

La începutul anului 2025, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei[3] a constituit 25,9%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2021, acesta a înregistrat o majorare cu 3,5 p.p.

Diferenţe se constată şi în repartizarea pe sexe, coeficientul îmbătrânirii populației feminine, la începutul anului 2025, fiind cu 6,9 p.p. mai mare față de cel al bărbaților și a constituit 29,1%, comparativ cu 22,2% în cazul bărbaților.

Figura 2. Coeficientul de îmbătrânire a populaţiei pe sexe, la 1 ianuarie, pentru anii 2021-2025

Descarcă datele în format.xlsx

Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în dinamică

La 1 ianuarie 2025, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 ani și peste a constituit 66,0 bărbați la 100 femei. Cele mai vizibile schimbări în raportul pe sexe sunt în grupa de vârstă 85 ani și peste, fiind în scădere de la 43 la 39 bărbați la 100 femei, comparativ cu începutul anului 2021.

Figura 3. Raportul pe sexe la persoanele vârstnice pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2021 și 2025

Descarcă datele în format.xlsx

Femeile vârstnice au speranța de viață mare decât bărbații

Speranța de viață a populației în vârstă de 60 ani, în perioada 2020-2024, a crescut cu 1,7 ani în cazul bărbaților și cu 2,0 ani în cazul femeilor. În rezultat, s-a înregistrat o creștere a decalajului dintre speranța de viață a bărbaților și a femeilor în vârstă de 60 ani, de la 4,4 ani (în a.2020) la 4,7 ani (în a.2024) în favoarea femeilor. O femeie în vârstă de 60 ani va mai trăi estimativ încă 20,6 ani, în timp ce speranța de viață a unui bărbat la 60 ani este de 15,9 ani, potrivit datelor anului 2024.

Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește mortalitatea femeilor

Principalele cauze ale mortalității vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator (65,0% din totalul decedaților din această grupă de vârstă), tumorile (17,0%) și bolile aparatului digestiv (6,2%). Supramortalitatea masculină, caracterizată prin valori superioare ale mortalității bărbaților vârstnici, comparativ cu cea a femeilor vârstnice, a fost înregistrată în toate clasele principale ale cauzelor de deces, cu excepția bolilor aparatului circulator.

Figura 4. Structura deceselor în vârstă de 60 ani și peste, după principalele clase ale cauzelor de deces, pentru anii 2020 și 2024

Descarcă datele în format.xlsx

Starea de sănătate

Incidența prin tumori maligne la vârstnici este în creștere

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2024, s-au înregistrat 11,2 mii cazuri de tumori maligne, circa 74,0% din acestea au revenit persoanelor în vârstă de 60 ani și peste. În medie, în fiecare zi, circa 23 persoane vârstnice au fost diagnosticate pentru prima dată cu tumori maligne, fiind înregistrate în total 8,3 mii persoane vârstnice. La 100 mii vârstnici au revenit în medie 1355 cazuri noi de tumori maligne.

Figura 5. Incidența prin tumori maligne la persoanele în vârstă de 60 ani și peste, pe sexe, pentru anii 2020-2024

Descarcă datele în format.xlsx

Persoanele din categoria de vârstă 65-69 ani sunt afectate în proporție mai mare de tumori maligne

Tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaților, la 100 mii bărbați în vârstă de 60 ani și peste au revenit în medie 1800 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 1062 cazuri noi la 100 mii femei de vârsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenței prin tumori maligne s-a înregistrat, atât în cazul bărbaților cât și în cazul femeilor, pentru segmentul de vârstă 65-69 ani – 1739 cazuri noi la 100 mii bărbați de vârsta respectivă și 1057 cazuri noi la 100 mii femei de vârsta respectivă.

Bărbații vârstnici din categoria de vârstă de 55-64 ani sunt afectați în proporție mai mare de tuberculoză activă

În anul 2024, la nivel de ţară, s-au înregistrat 1,3 mii cazuri noi de tuberculoză activă, fiecare al patrulea caz (24,5%) revenind unei persoane în vârstă de 55 ani şi peste. Cei mai afectați de tuberculoza activă sunt bărbații cu vârsta de 55-64 ani, reprezentând 86,0% din totalul cazurilor noi din această grupă de vârstă. Totodată, circa 69% din aceste cazuri s-au înregistrat la populația în vârstă de 55 ani și peste din mediul rural. La 100 mii locuitori în vârstă de 55-64 ani au revenit 60 cazuri noi de tuberculoză activă și 27 cazuri noi de tuberculoză activă la 100 mii locuitori în vârstă de 65 ani și peste.

Dizabilitatea vârstnicilor

Ponderea persoanelor vârstnice recunoscute cu dizabilitate primară constituie 10,9% din numărul total de persoane expertizate cu dizabilitate primară

Conform datelor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, în anul 2024, în urma expertizării primare au fost recunoscute 10,7 mii persoane adulte cu dizabilitate primară, inclusiv 0,7 mii femei în vârstă de 60 ani și peste și 0,4 mii bărbați în vârstă de 63 ani și peste. Totodată, în urma reexpertizării au fost reîncadrate în grad de dizabilitate 33,2 mii de persoane, inclusiv 2,0 mii femei în vârstă de 60 ani și peste și 0,9 mii bărbați în vârstă de 63 ani și peste.

Bolile aparatului circulatorsunt cauza predominantă a dizabilității la vârstnici

Cauzele care au determinat cel mai des dizabilitatea primară la persoanele vârstnice au fost bolile aparatului circulator (30,4%), după care au urmat tumorile maligne (16,4%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și ale țesutului conjunctiv – 11,8%.

Figura 6. Morbiditatea persoanelor învârstă de 60 ani și peste/63 ani și peste recunoscute cu dizabilitate primară, 2024

Descarcă datele în format.xlsx

Protecția socială

Ponderea femeilor vârstnice depășește ponderea bărbaților vârstnici în numărul pensionarilor

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, numărul total al pensionarilor[4] a constituit 672,7 mii persoane, din care 529,7 mii (78,7% din totalul pensionarilor) erau pensionari pentru limită de vârstă. Femeile au constituit 66,6% din numărul total de pensionari pentru limită de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețineau o pondere de 99,9% în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceștia 66,5% fiind femei.

Figura 7. Numărul pensionarilor pentru limită de vârstă, la 1 ianuarie, pentru anii 2021-2024

Descarcă datele în format.xlsx

Femeile beneficiază de pensii medii pentru limită de vârstă mai mici cu 16% decât pensiile bărbaților

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în anul 2024 a constituit 3983,9 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 8,2%, iar comparativ cu începutul anului 2021, aceasta s-a majorat cu 92,7%. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaților a constituit 4469,0 lei, comparativ cu 3740,2 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 16,3%, comparativ cu valoarea de 20,3% la începutul anului 2021.

Figura 8. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă, la 1 ianuarie

Descarcă datele în format.xlsx

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existență pentru pensionari

Valoarea medie a minimului de existență în cazul pensionarilor pentru limită de vârstă[5], în anul 2024, a constituit 2475,0 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 3,0%. Minimul de existență pentru pensionari diferă în funcție de mediul de reședință. Astfel, pentru pensionarii din orașele mari acesta a constituit 2822,2 lei, comparativ cu 2499,4 lei pentru cei din alte orașe și 2337,8 lei pentru pensionarii de la sate.

Figura 9. Valoarea minimului de existență pentru pensionari, pentru anii 2020-2024

Descarcă datele în format.xlsx

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă, la 01.01.2025, a constituit 2777,9 lei și a acoperit valoarea minimului de existență pentru pensionari cu 12,3%.

Totodată, circa 24,2% din pensionarii pentru limita de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Piața muncii

Numărul vârstnicilor activi din punct de vedere economic este în creștere

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, în anul 2024 numărul persoanelor vârstnice (de 60 de ani și peste), active din punct de vedere economic, a constituit 98,2 mii persoane, fiind în creștere cu 1,2% față de anul 2023 (97,0 mii persoane), ceea ce constituie 11,0% din totalul persoanelor active și 16,1% din populația totală din aceeași grupă de vârstă.

Figura 10. Persoane în vârstă de 60 de ani și peste, după participarea la activitatea economică, pentru anii 2020-2024

Descarcă datele în format.xlsx

Vârstnicii din mediul rural şi de sex masculin predomină în populația vârstnică ocupată

În anul 2024, populaţia ocupată în vârstă de 60 de ani şi peste a constituit 96,3 mii persoane, ceea ce reprezintă 11,3% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional, etc. Astfel, 53,7% din vârstnicii ocupaţi au fost din mediul rural şi 55,3% au fost bărbaţi. Circa 3/4 din totalul vârstnicilor ocupaţi (71,2%) aveau vârsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (20,7%) avea 65-69 ani și doar 0,2% - 80 de ani și peste.

Vârstnicii sunt preponderent ocupaţi în activităţi agricole

Fiecare a cincea persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Astfel, 24,5% din bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 15,4% - în industrie, 11,1% - în comerț, 9,9% - în învăţământ. În rândul femeilor structura ocupațională are următoarea distribuție: 21,4% de femei vârstnice erau ocupate în învăţământ, 19,5% – în sănătate şi asistenţă socială, 18,3% – în agricultură, 13,1% - în comerţ.

Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit 38,9 ore. Circa 2/3 din totalul vârstnicilor ocupaţi (65,2%) au lucrat 40 de ore şi mai mult pe săptămână, iar 27,3% - de la 20 până la 39 de ore pe săptămână. În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional marea majoritate o constituie salariații (81,0%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (15,2%).

Figura 11. Persoane ocupate în vârstă de 60 de ani și peste peactivități economice, 2024

Descarcă datele în format.xlsx

Nivelul de trai al gospodăriilor cu vârstnici

Gospodăriile cu vârstnici predomină în mediul rural și sunt formate cel mai des dintr-o singură persoană

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2024 din total gospodării, 44,6% aveau în componență cel puțin o persoană în vârstă de 60 ani și peste, din care 75,3% au constituit gospodăriile formate doar din vârstnici, iar restul gospodăriilor aveau în componență și alte persoane. Din total gospodării formate doar din vârstnici, 64,0% locuiau în mediul rural și, respectiv, 36,0% în mediul urban. Repartizarea acestor gospodării după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderență a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (69,5%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezente în proporție de 30,2%.

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au o situație financiară mai bună

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulți factori, în medie, acestea dispuneau de 4898,2 lei lunar pe o persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situație mai bună, cu un venit mediu lunar de 6065,4 lei/persoană, față de 4222,7 lei/persoană în mediul rural.

Prestațiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici au fost prestațiile sociale, care au constituit 51,8% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plățile salariale, în medie, au constituit 31,8% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individuală agricolă – 6,1%. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporție de 5,4%.

Gospodăriile formate numai din vârstnici au venituri medii mai mari față de gospodăriile cu vârstnici care locuiesc și cu alte persoane

Veniturile vârstnicilor diferă în funcție de componența gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vârstnici, din perspectiva veniturilor medii pe o persoană, au fost într-o situație mai bună decât gospodăriile formate din vârstnici și alte persoane.

Tabelul 1. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vârstnici pe medii, 2024

Descarcă datele în format.xlsx

Pentru gospodăriile formate numai din vârstnici, principala sursă de existență au fost prestațiile sociale (67,2%). Datorită faptului că, o parte din vârstnici erau economic activi, veniturile acestora au avut la bază și alte surse de venit, cum ar fi activitatea salarială (18,2%) și activitatea individuală agricolă (5,6%).

În cazul gospodăriilor mixte, în componența cărora erau și alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială – 53,4%, iar prestațiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 27,3%. Totodată, gospodăriile mixte au fost dependente într-o proporție mai mare de transferurile din afara țării comparativ cu gospodăriile formate doar din vârstnici (6,2% față de 4,8%).

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban cheltuie mai mult decât cele din mediul rural

În medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 3968,1 lei pe o persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum s-a evidențiat mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 4712,2 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 3537,4 lei/persoană.

Aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici sunt pentru produse alimentare

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au fost destinate necesarului de consum alimentar (46,3%), după care au urmat cheltuielile pentru locuință și servicii comunale – 20,4%, îmbrăcăminte și încălțăminte – 5,8%, sănătate – 5,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru procurarea de mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,5%), telecomunicații (4,3%) și transport (3,9%).

Gospodăriile formate numai din vârstnici cheltuie mai mult decât cele care au în componență și alte persoane

Gospodăriile formate doar din vârstnici au cheltuit, în medie pe lună, 4200,1 lei pe o persoană sau cu 15,7% mai mult comparativ cu gospodăriile în componența cărora erau și alți membri. În același timp, persoanele din gospodăriile formate numai din vârstnici au cheltuit mai mult pentru procurarea de produse alimentare, locuință și servicii comunale, comparativ cu gospodăriile cu vârstnici și alte persoane.

Tabelul 2. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vârstnici pe medii, 2024

Descarcă datele în format.xlsx

Gospodăriile numai cu vârstnici sunt mai puțin dotate cu comodități

Gospodăriile formate numai din vârstnici s-au dovedit a fi în condiții mai puțin avantajoase privind nivelul de dotare și confort al locuințelor. Dacă gospodăriile cu vârstnici și alte persoane dispuneau de apeduct în proporție de 91,5%, atunci în cazul gospodăriilor numai cu vârstnici doar 86,3% dispuneau de aceste comodități. Situația era similară și referitor la dotarea cu sistem de canalizare, apă caldă, baie sau duș și grup sanitar cu apă în interiorul locuinței.

Figura 12. Dotarea cu principalele comodități a gospodăriilor cu vârstnici, 2024

Descarcă datele în format.xlsx

Condițiile de trai ale vârstnicilor din mediul urban sunt mai bune decât ale celor din mediul rural

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sate și din orașe. Astfel, în mediul urban 97,1% din locuințele gospodăriilor formate numai din vârstnici erau dotate cu apeduct, 95,3% – cu sisteme de canalizare, 86,6% – cu baie sau duș în locuință și 74,5% – cu încălzire centrală sau autonomă. În schimb în mediul rural, doar 80,3% gospodării erau dotate cu apeduct, 66,5% – cu sisteme de canalizare, 52,1% – cu baie sau duș în locuință, iar 89,4% pentru încălzire au folosit sobă cu lemne sau cărbune.

Ponderea vârstnicilor care își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun este mai mare în mediul urban

Din total gospodării formate doar din vârstnici, 78,6% și-au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 6,7% – bun sau foarte bun, iar 14,6% și-au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În mediul urban, 11,5% din gospodăriile formate numai din vârstnici și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul rural o astfel de percepție au avut-o 4,0% din gospodăriile respective. În același timp, 83,9% gospodării din mediul rural și-au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător, comparativ cu 69,3% gospodării din urban.

 Note:

[1]  Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, cu excepția datelor din compartimentul Dizabilitatea vârstnicilor care includ și persoanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, care s-au adresat pentru determinarea dizabilității.

[2] Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024 și 2025 sunt provizorii. Numărul populației, cât și indicatorii relativi dependenți de numărul populației sunt raportați la populația cu reședință obișnuită, calculată în baza recensământului populației și locuințelor din 2014.

Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Precizări metodologice:

[3]  Coeficientul de îmbătrânire a populației – numărul persoanelor în vârstă de 60 ani și peste la 100 locuitori.

[4]  Numărul pensionarilor include persoanele, cărora le-au fost stabilite pensiile conform Legii 156/1998 privind sistemul public de pensii şi Legii 1544/1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Începând cu 01.01.2017, pensionarii angajați ai organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

[5]  Pensionari pentru limită de vârstă sunt persoanele care au atins vârsta standard de pensionare şi confirmă un stagiu de cotizare necesar.

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica socială
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2025  

Eurostat:

• Publicație online, Ageing Europe,
• Baza de date
• Articole, Past and future population ageing trends in the EU.

Direcția statistică a ONU:

• Baza de date globală a indicatorilor Obicetivelor de Dezvoltare Globală