Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2020

30.03.2021 7502 Imprimare

Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2020¹

Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2020, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 3096,6lei, fiind în creştere cu 7,5% faţă de anul precedent.În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)² veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,6%.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,2% în veniturile totale, care s-a menținut la nivelul anului precedent (vezi anexa, Tabelul 1).

Prestaţiile sociale constituie a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 19,3% din veniturile disponibile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,6 p.p. faţă de anul precedent.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 14,6% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,3% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,9% în veniturile totale sau cu 0,5 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2019.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 993,0 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 61,0% şi prestaţiile sociale – 17,9%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 40,5% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 20,5 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 15,2% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,1% faţă de 9,4% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,7% din total venituri, comparativ cu 17,9% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul important fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,8 ori mai mari comparativ cu cele constituite din 5 şi mai multe persoane. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 92,8% sunt acoperite din surse bănești, iar 7,2% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2875,1 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 221,5 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,8%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 89,3% (vezi anexa, Tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în anul 2020, au constituit în medie pe o persoană 2791,2 lei și au rămas practic la nivelul anului precedent (vezi anexa, Tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,5% mai puțin comparativ cu anul 2019.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,5%. Pentru locuință și serviciile comunale, o persoană în medie a alocat 16,1% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,8%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru dotarea locuinţei (5,6%), serviciile de transport (5,5%), sănătate (4,7%), telecomunicaţii (4,7%), etc.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, populaţia din mediul urban dispune de cheltuieli de consum cu 1157,2 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 39,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,2%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: transport (6,3% față de 4,7% în mediul rural), sănătate (5,3% față de 4,1%), recreere și cultură (3,6% față de 1,2%), educație (1,0% față de 0,5%) și pentru restaurante și hoteluri (3,3% față de 0,6%). Totodată, pentru populația rurală, o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte și încălțăminte (9,3% față de 8,4% în mediul urban), dotarea și întreținerea locuinței (16,6% față de 15,6%) și telecomunicații (4,9% față de 4,5%) (vezi anexa, tabelele 5-6).

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic influențate și de mărimea acesteia, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană constituie 3485,2 lei, atunci, pentru cele care au în componența sa 5 și mai multe persoane, cheltuielile sunt de 1,7 ori mai mici (2029,8 lei). Aceeași tendință este înregistrată și în funcție de numărul de copii în gospodărie: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 92,1%, în comparație cu cele în natură cărora le revine respectiv 7,9%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (12,3%), dată fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe oscilante pe parcursul anului 2020. Astfel, cele mai mici venituri au fost înregistrate în trimestrul II – 2936,9 lei, iar cele mai mari în trimestrul IV – 3240,2 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că în termeni reali veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 6,1%. Contribuţia activităţilor salariale s-a micșorat pe parcursul anului de la 49,4%, în trimestrul I, până la 49,0% – în trimestrul IV.

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul II – 2670,6 lei, iar cel mai mult în trimestrul III – 2852,0 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul I (41,8%), iar cea mai mare – în trimestrul II (45,4%).

Totodată, informăm că CBGC reprezintă sursa principală pentru măsurarea unor indicatori naționalizați pentru monitorizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cum ar fi:

Ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuielile gospodăriilor, % (Obiectivul 3: Sănătate și stare de bine );
Ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei, % (Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile ).