Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul II anul 2017

Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul II 2017 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2227,6 lei, fiind în creştere cu 9,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)¹ veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 2,5%.

Veniturile din activitatea salarială reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 43,2% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul II 2016 cu 2,1 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

În trimestrul II 2017 prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 22% sau cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 13,8% din veniturile populaţiei, inclusiv 7,3% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,5% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,7% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 0,5 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Figura 1. Structura veniturilor disponibile totale, în trimestrul II 2017

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 651,1 lei sau de 1,3 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursa principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salarială, care reprezintă 55% din total venituri (51,7% în trimestrul II 2016) şi prestaţiile sociale – 19,7% (21% în trimestrul II 2016) (vezi anexa, tabelul 2).

În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială (31,1%), dar contribuţia este de 1,8 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 13,8% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,3% faţă de 12,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare şi a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 24,3%, comparativ cu 19,7% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

În structura veniturilor disponibile ale populaţiei, predominante sunt veniturile băneşti – 90,9%, iar celor în natură le revine 9,1%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2025,6 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 202,0 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti constituie 96,4% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în mediul rural ponderea acestora este de 85,4% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul II 2017 au constituit în medie pe o persoană 2245,3 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 8,0% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 0,8% mai mult comparativ cu trimestrul II 2016.

Figura 2. Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor în trimestrul II 2017

Cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional este destinată necesarului de consum alimentar – 44,3% (43,4% în trimestrul II 2016). Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană în medie a alocat 18,4% din cheltuielile totale de consum (-0,1 p.p. faţă de trimestrul II 2016), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4% (-0,3 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,5% faţă de 5,8% în trimestrul II 2016), comunicaţii – 4,5% (aproape nivelul anului precedent), transport – 3,9%, dotarea locuinţei – 3,8%, învăţămînt – 0,5%, etc.

În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban au constituit 2626,9 lei lunar pe o persoană, respectiv cu 672,9 lei sau de 1,3 ori mai mult faţă de mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,9% din cheltuielile lunare de consum (41,2% în trimestrul II 2016), iar în rural – 46,8% (45,9% în trimestrul II 2016). Populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (19,2% faţă de 17,6% în mediul rural), comunicații (4,7% faţă de 4,4%), transport (4,2% faţă de 3,5%), hoteluri, cafenele şi restaurante (2,2% faţă de 0,7%) și pentru servicii de agrement (2% faţă de 0,4%). Totodată, populaţia rurală a cheltuit mai mult pentru îmbrăcăminte, încălţăminte (10,5% faţă de 10,2% în mediul urban), sănătate (6% faţă de 5%) şi dotarea locuinţei (4,5% faţă de 3,2%) (vezi anexa, tabelele 5-6).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 91%, celor în natură le revine respectiv 9%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,5% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor material, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 14,5% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obţinute din activitatea individuală agricolă (vezi anexa, tabelele 4-6).

• Anexe (6 tabele .xls)