Activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, la începutul anului de studii 2015/16

Activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general,la începutul anului de studii 2015/16

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, la începutul anului de studii 2015/16.

Anul de studii 2015/16 a început în învăţăţmîntul primar şi secundar general cu o reţea formată din 1323 unităţi, inclusiv 1321 instituţii de zi şi 2 – serale. În sectorul public funcţionau 1307 instituţii, iar numărul instituţiilor cu proprietate nestatală a înregistrat cifra de 16 unităţi şi care funcţionează doar în mediul urban.

Tabelul 1. Instituţii de învăţămînt primar şi secundar general

2014/15

2015/16

Total

inclusiv de stat

Total

inclusiv de stat

Total

1347

1332

1323

1307

De zi

1345

1330

1321

1305

şcoli primare

105

105

118

118

gimnazii

794

794

794

794

licee

424

409

392

376

şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

22

22

17

17

Serale

2

2

2

2

Învăţămînt de zi. În anul de studii 2015/16 numărul total de instituţii s-a diminuat cu 24 unităţi comparativ cu anul de studii precedent. Şi-au sistat activitatea 6 şcoli primare, 11 gimnazii, 2 licee şi 5 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Totodată, 19 unităţi au fost transformate din gimnazii în şcoli primare, iar 30 licee au devenit gimnazii. Actualmente, în ţară funcţionează 118 şcoli primare, 794 gimnazii, 392 licee şi 17 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Numărul instituţiilor din mediul urban s-a micşorat cu 5 unităţi faţă de anul de studii precedent şi constituie 324 unităţi, iar 997 instituţii funcţionează în mediul rural (cu 19 unităţi mai puţin). Totodată, din total instituţii din mediul urban cea mai mare pondere revine liceelor (69 la sută), iar în mediul rural prevalează gimnaziile cu o pondere de 73 la sută. În mediul rural şi-au sistat activitatea 6 şcoli primare, 7 gimnazii şi 4 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Deasemenea, pentru 28 licee a fost schimbat statutul în gimnaziu, iar 19 gimnazii au fost reorganizate în şcoli primare.

La începutul anului de studii 2015/16, în învăţămîntul primar şi secundar general au fost cuprinşi 333,4 mii elevi, prezentînd o micşorare cu circa 2% faţă de anul de studii precedent (vezi anexa, tabelul 1). Majoritatea elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general (98,6%) studiază în instituţii publice, iar în instituţiile private sunt încadraţi 4,5 mii persoane.

În medie la 10 mii locuitori revin 938 elevi din învăţămîntul primar şi secundar general, faţă de 955 în anul de studii 2014/15. În profil teritorial, cea mai mare valoare a acestui indicator se atestă în mun. Chişinău – 999 elevi la 10 mii locuitori (faţă de 987 în anul de studii precedent), iar cea mai mică valoare s-a înregistrat în Regiunea Nord – 877 elevi la 10 mii locuitori (faţă de 897), unde este înregistrat şi cel mai înalt coeficient de îmbătrînire a populaţiei.

Figura 1. Numărul de elevi la 10 mii locuitori pe regiuni de dezvoltare, în anul de studii 2015/16

Pe parcursul ultimilor ani, în structura elevilor pe niveluri educaţionale se atestă o creştere a ponderii elevilor cuprinşi în învăţămîntul primar, care în anul de studii curent constituie 41,3%. Ponderea elevilor care au urmat cursurile învăţămîntului gimnazial reprezintă 48,2%, iar 10,5% elevi sînt cuprinşi în învăţămîntul liceal. Comparativ cu anul de studii 2010/11 remarcăm o reducere a ponderii elevilor din învăţămîntul gimnazial şi liceal, respectiv cu 0,7 p.p. şi 5,0 p.p. şi o majorare cu 6,3 p.p. în cazul învăţămîntului primar. 

Figura 2.Structura elevilor în învăţămîntul primar şi secundar general pe niveluri

Învăţămîntul primar şi cel gimnazial reprezintă nivelurile care înregistrează cel mai înalt nivel al parităţii de gen, unde ponderea fetelor constituie respectiv 48,4% şi 48,2% din numărul total de elevi. În clasele liceale ponderea fetelor este mai mare (57,4%), dat fiind că după învăţămîntul gimnazial mai mulţi băieţi se orientează către învăţămîntul vocaţional, inclusiv piaţa muncii.

Ponderea copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a constituit 97,1%.

Diminuarea numărului de elevi cu circa 16% comparativ cu anul de studii 2010/11 s-a rezultat în reducerea numărului de clase cu 4385 unităţi (-21,1%). Numărul mediu de elevi per clasă a constituit 20 persoane, înregistrînd în acelaşi timp o valoare de 24 elevi per clasă în mediul urban şi 18 elevi per clasă în mediul rural.

Pe parcursul anilor 2010-2015 ponderea elevilor care studiază limba engleză a manifestat tendinţe de majorare (cu 11,0 p.p.), înregistrînd valoarea de 66,2% din total elevi care studiază limbi moderne, în timp ce ponderea elevilor care studiază limba franceză s-a diminuat cu 10,7 p.p., constituind 42,6%. Cea mai mare parte a elevilor din mediul urban studiază limba engleză – 88,2%, pe cînd în instituţiile din mediul rural preponderent este studiată limba franceză – de către 58,3% elevi.

Figura 3.Ponderea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, care studiază limbi moderne, în anii de studii 2010/11, 2015/16

În anul de studii 2015/16 numărul de instituţii care oferă servicii educaţionale în două schimburi a înregistrat cifra de 40 unităţi, iar numărul elevilor care studiază în schimbul doi a constituit 2,7 mii persoane.

Învăţămîntul special este organizat pentru copiii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică, în scopul instruirii şi educării, recuperării şi integrării lor sociale. Acest învăţămînt dispune de planuri de învăţămînt, programe analitice, manuale şi metodologii didactice elaborate în funcţie de tipul şi gradul deficienţei şi se desfăşoară în 17 instituţii. Numărul elevilor din aceste instituţii a constituit 1033 persoane şi s-a redus esenţial comparativ cu anul de studii 2014/15 (cu 32,8%). În cadrul acestor instituţii, 68,3% din elevi sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală, 16,1% – cu auz slab, 7,6% – cu vederea slabă, 4,9% – surzi şi 3,1% – cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale. În acelaşi timp, numărul de copii cu necesităţi speciale integraţi în şcolile obişnuite a constituit 8564 persoane şi cu dizabilităţi 1829 persoane. Pentru susţinerea acestor copii în 171 şcoli din mediul urban şi 579 şcoli din mediul rural au fost deschise Centre de Resurse pentru Educaţia Incluzivă.

Tabelul 2. Elevi cu cerinţe educaţionale speciale şi cu dizabilităţi, în anii de studii 2010/11-2015/16

2010/11

2011/12

2012/13

2013/14

2014/15

2015/16

Total

4 401

4 153

4 558

6 302

9 198

11 426

şcoli obişnuite

1 253

1 604

2 258

4 495

7 660

10 393

şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

3 148

2 549

2 300

1 807

1 538

1 033

Absolvenţi. În anul 2015, numărul de absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial a constituit circa 32 mii persoane sau cu 5,0% mai puţin faţă de anul 2014. Din total absolvenţi ai gimnaziilor, circa două treimi sînt din mediul rural.

În acelaşi timp, numărul de absolvenţi ai liceelor s-a diminuat cu 15,0%, înregistrînd cifra de 13,7 mii persoane. Mai mult de două treimi din liceeni (71,9%) sunt din mediul urban. Ponderea absolvenţilor care au obţinut diploma de bacalaureat a constituit 83,3% din numărul total de absolvenţi, înregistrînd o majorare cu 10,6 p.p. faţă de anul 2014.

Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2015/16 din 1321 instituţii de învăţămînt primar şi secundar general de zi, 1304 unităţi desfăşurau procesul educaţional în încăperi proprii, iar 17 instituţii în încăperi arendate. Din total instituţii, 1072 sînt amplasate în încăperi standardizate, iar 249 – în încăperi reamenajate. Înstituţiile de zi cuprindeau 26,4 mii săli de clasă, cabinete de studii şi laboratoare.

Nivelul de dotare al instituţiilor de învăţămînt diferă în funcţie de tipul instituţiei. Astfel, practic fiecare a doua şcoală primară este dotată cu sală sportivă, iar în cazul gimnaziilor şi liceelor, respectiv 84,9% şi 93,4% din instituţii. Punctul medical este disponibil în 47,5% şcoli primare, 82,2% gimnazii şi 96,2% licee. De biblioteci dispun toate liceele, 98,7% gimnazii şi 77,1% şcoli primare.

În instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general în scopuri educaţionale sînt utilizate 22,7 mii calculatoare, sau cu circa 8% mai mult decît în anul de studii 2014/15, din care 14,5 mii (63,9%) sînt conectate în reţea şcolară comună, iar 13,9 mii sau 61,2% sînt conectate la Internet. În medie la un calculator revin 15 elevi, cu o diferenţiere a acestui indicator de 12 elevi per calculator în mediul rural şi pînă la 19 elevi per calculator – în urban.

Figura 5.Numărul mediu de elevi la un calculator, în anii de studii 2010/11-2015/16

Cadre didactice. În anul de studii 2015/16, în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general de zi şi-au desfăşurat activitatea didactică 29,6 mii persoane, cu 3,9% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,5 mii persoane sau 11,8% din total cadre didactice. Majoritatea personalului de conducere activează cu normă didactică (96,5%).

Distribuţia pe grupe de vîrste a cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general este următoarea: 12,3% au vîrste sub 30 ani, practic fiecare al cincilea cadru didactic este cuprins în grupa de vîrstă 30-39 ani, 25,9% fac parte din grupa de vîrstă 40-49 ani, 26,2% se regăsesc în grupa de vîrstă 50-59 ani, iar 15,0% au depăşit vîrsta de 60 ani.

Cadrele didactice care au vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste au constituit 57,9% din numărul total de cadre didactice. În acelaşi timp, 89,8% din cadrele didactice sunt cu studii superioare, iar circa 9,9% – cu studii medii de specialitate. Ponderea femeilor în total cadre didactice a constituit 85,8%.

Figura 6. Cadre didactice în instuituţii de învăţămînt primar şi secundar general, după vechimea în muncă, în anul de studii 2015/16

Pe parcursul anilor 2010-2015, atît numărul de cadre didactice, cît şi numărul de elevi s-a redus semnificativ. Astfel, numărul de elevi s-a diminuat cu circa 16 la sută, iar numărul cadrelor didactice – cu 21 la sută, în timp ce numărul de elevi la un cadru didactic în această perioadă de timp a fost stabil şi a constituit 11 persoane.

Învăţămîntul seral. La începutul anului de studii 2015/16, înînvăţămîntul seral erau cuprinşi 1079 persoane sau 0,3% din numărul total al elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general. Numărul absolvenţilor care au primit certificat de studii gimnaziale a constituit 129 persoane, iar numărul celor care au primit diploma de bacalaureat este de 556 persoane.

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78


Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER