Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2019¹

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2019 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 31,7 mii infracţiuni, fiind în scădere cu 20,4% comparativ cu anul 2015. Rata infracţionalităţii constituie 118 infracţiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 141 infracţiuni în anul 2015.

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni sunt comise în mediul urban. Fiecare a 3-a infracțiune a avut loc în mun. Chișinău – 33,1% din numărul total de infracţiuni şi mun. Bălţi - 5,3% din total infracţiuni.

Totodată, o pondere mai mare a infracțiunilor a fost înregistrată în raioanele Cahul – 3,7% , Orhei – 2,8% și Ialoveni – 2,5%. Cea mai mică pondere a fost înregistrată în Dubăsari – 0,5%.

Aproape fiecare a șasea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracţiunile înregistrate 17,7% sunt infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,1% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 14,6% revin celor grave. În ultimii 5 ani, se înregistrează o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-36,3%), a celor mai puţin grave (-15,5%) şi uşoare (-22,3%).

Fiecare a treia infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a noua este comisă de către persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație

Fiecare a treia infracţiune a fost săvârşită în locuri publice (28,8%). Cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvârşite 110 infracţiuni, inclusiv: 32 cazuri de huliganism, 23 cazuri de vătămări intenţionate, 15 cazuri de omor şi 8 cazuri de tâlhării. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 11,4% au fost săvârşite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie (comparativ cu 15,5% în anul 2018).

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în descreştere

În anul 2019, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 664 infracțiuni, ceea ce reprezintă 2,1% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent, se remarcă o reducere cu 3,5% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. La 100 mii copii în vârstă de până la 18 ani revin circa 113 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 165 infracțiuni în anul 2015, când a fost înregistrat cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani. Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvârşirea furturilor - 63%, după care urmează jafurile –6,1% şi huliganismul –4,3%.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă, 2015-2019, cazuri

Aproape fiecare a doua infracţiune este din categoria infracțiuni contra patrimoniului, iar fiecare a șasea din domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor înregistrate, aproape fiecare a doua infracţiune comisă este contra patrimoniului (47,7%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (16,0%), infracţiunile contra autorităților publice (5,0%) şi cele contra securităţii publice (4,8%).

Mai multe infracţiuni contra justiției și autorităților publice dar mai puţine infracțiuni economice, contra sănătății publice și conviețuirii publice

În anul 2019, au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra justiției (+54,2%) și autorităților publice (+11,4%) comparativ cu anul 2018. De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor privind viața sexuală (+5,4%), inclusiv a violurilor (+24,4%). În același timp, au fost înregistrate mai puține cazuri de infracțiuni economice (-38,9%), contra sănătății publice și conviețuirii sociale (-20,3%), contra vieții și sănătății persoanei (-7,5%).

Fiecare a treia persoană decedată a suferit în urma unui accidente rutier iar fiecare a cincea din cauza unui omor

În anul 2019, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 620 persoane. Astfel, aproape fiecare a treia persoană a decedat în urma unui accident rutier (35,3%), după care urmează decesul din cauza omorurilor (20,6%) şi vătămărilor intenţionate (11%). Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 476 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2015-2019

Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele în vârstă de 18-34 ani

În urma violenței domestice, în anul 2019, au suferit 539 persoane, 69,2% din victime au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței, preponderent au vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care suferă în urma violenței domestice este triplă față de cea a fetelor, de aceeași vîrstă - 18,7% față de 6,2%.

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

În anul 2019, au fost relevate 13,0 mii persoane care au comis infracţiuni, în scădere cu 6,2% comparativ cu anul precedent. Rata persoanelor care au comis infracţiuni constituie 48,7 infractori la 10 mii populaţie, faţă de 51,9 infractori în anul 2018. La 10 mii copii în vârstă de până la 18 ani, revin în medie 20,6 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind o cotă mai mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (8,6%). Femeile sunt implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 12,6% din totalul femeilor, comparativ cu 16,0% din bărbaţi. La 10 mii femei revin în medie 8 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 94 persoane. Bărbații sunt implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor legate de droguri, huliganism, iar femeile în săvârşirea furturilor și escrocheriilor.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2017-2019

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vârstă mai înaintată

Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vârstă de 30 ani și peste (57,5%) şi cele în vârstă de 18-24 ani (19,8%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 50,4% şi respectiv 23,4%. Din bărbaţii cu vârsta de 30 ani și peste, 23,2% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii şi 6,2% din femeile în vârstă de 30 ani şi peste, cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transporturilor.

Persoane condamnate

În medie în fiecare zi circa 32 persoane sunt condamnate, din care 30 sunt bărbaţi

Numărul persoanelor condamnate, în anul 2019, a constituit 11,6 mii persoane, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, 32 persoane sunt condamnate. Comparativ cu anul precedent, numărul lor s-a micșorat cu 2,5%.

La 10 mii locuitori, în medie, revin 43,4 condamnaţi comparativ cu 41,1 în anul 2015. Femeile reprezintă 6,5% în numărul total al condamnaţilor, iar la 10 mii femei revin în medie 5,4 femei condamnate comparativ cu 85,3 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 7,4 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Cel mai des infractorii sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi huliganism.

În majoritatea cazurilor, delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 31,4%, savârşirea furturilor – 12,9%, acte de huliganism – 8,6%, infracţiuni legate de droguri – 7,5%, precum și infracțiuni contra autorităților publice și securității de stat – 4,5 %, etc.

Munca neremunerată în folosul comunității, condamnarea condiționată și privaţiunea de libertatesunt principalele pedepse aplicate condamnaților

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității – 3977 persoane (34,2%), condamnarea condiţionată – 2582 persoane (22,2%), privaţiunea de libertate – 2449 persoane (21,0%), amendă – 2288 (19,6%). În cazul minorilor, predomină condamnarea condiţionată (42,1%), după care urmează privaţiunea de libertate (25,1%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (18,4%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2019, condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 30 la sută din femei, comparativ cu 21 la sută din bărbaţi. Totodată, pe lângă amendă şi închisoare, aproape fiecărui al treilea bărbat condamnat i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. În cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 27 la sută din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti, 2017-2019, persoane

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În anul 2019, numărul persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare este de 5598 deținuți, în scădere cu 11,6% comparativ cu anul 2015. Totodată, din total persoane deţinute circa 6,3% sunt femei. La 10 mii locuitori, în medie, revin 20,9 deţinuți. În majoritatea cazurilor, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru persoanele care au comis infracțiuni grave – 42,9%, infracțiuni deosebit de grave – 29,2%, infracțiuni excepțional de grave – 11,9%, iar celor care au săvîrșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în proporție de 15,9%.

Persoanele deţinute preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 35 la sută din deţinuţi își ispăşesc pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. Pe parcursul anului 2019, în detenţie pe viaţă se aflau 127 persoane, cu 5,0% mai puțin comparativ cu anul precedent. Totodată, numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare de tip închis a constituit 44 minori.

În funcție de vârsta deținuților se constată faptul că, cei mai mulți bărbați și femei deținute au vârsta de 30-39 ani. Astfel fiecare al treilea bărbat deținut și fiecare a patra femeie deținută are vârsta de 30-39 ani. Totodată, 1,7% din femeile deținute și 4,5% din bărbații deținuți au vârsta de până la 20 ani.

Anexă:

• Infracțiuni 2015-2019

Note:

¹ Indicatorii relativi sunt estimați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită. 
Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
² Infracţiunile grave reprezintă suma infracţiunilor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica sociala / Justitie si infractionalitate / Justitie si infractionalitate indicatori revizuiti (2014-2018)
• Concepte şi definiţii „Justiție”
• Metadate de referinţă „Justiție"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020