Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind nivelul infracţionalităţii în anul 2022.

Infracțiuni înregistrate

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2022, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 26,8 mii infracţiuni, în scădere cu 1,2% comparativ cu anul 2021 și cu 16,2% comparativ cu anul 2018. Rata infracţionalităţii, în anul 2022, a constituit 103 infracţiuni la 10 mii locuitori (la nivelul anului precedent), comparativ cu 119 infracţiuni în anul 2018.

Datele figurii în format .xlsx

Fiecare a șasea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracţiunile înregistrate 16,3% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 13,6% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-35,2%), a celor grave (-40,4%), mai puţin grave (-13,7%) şi uşoare (-0,9%).

Datele figurii în format .xlsx

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,8%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 31,3%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,8% din total infracţiuni, în Cahul – 2,9%, Orhei– 2,8% și Ialoveni – 2,5%.

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată este comisă în locuri publice

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (27,6%).

Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 104 infracţiuni, inclusiv: 23 cazuri de huliganism, 19 cazuri de vătămări intenţionate și 6 cazuri de omor.

Fiecare a doua infracţiune este din categoria infracțiunilor contra patrimoniului, iar fiecare a cincea din domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (43,1%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (19,0%), infracţiunile contra autorităților publice (8,0%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (5,0%).

Datele figurii în format .xlsx

Au fost înregistrate mai multe infracţiuni informatice, infracțiuni în domeniul telecomunicațiilor și infracțiuni de corupție în sectorul privat, dar mai puţine infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică și infracțiuni ecologice

În anul 2022, creștere mai marea fost înregistrată la categoria de infracţiuni informatice și la cele din domeniul telecomunicațiilor (de 2,9 ori). Infracțiunile de corupție în sectorul privat sau majorat, comparativ cu anul 2021, cu 19,0%. În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (-15,6%), infracțiuni ecologice (-12,0%), infracțiuni contra justiției (-8,7%).

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în creștere față de anul precedent

În anul 2022, au fost înregistrate 705 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,6% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2021, s-a atestat o creștere cu 1,4% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 59,9%, după care urmează jafurile – 11,9% şi huliganismul – 4,5%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 126 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 118 infracțiuni în anul 2018.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă pe sexe, 2018-2022, cazuri

Datele tabelului în format .xlsx

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2022, au fost înregistrate 13,5 mii victime ale infracţiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 57,0% comparativ cu 43,0% victime femei. Circa 41,3% din victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, iar în mun. Bălţi – 7,9% din total victime, în Cahul – 3,5%, iar în Orhei și Ialoveni respectiv câte 3,3%. La 10 mii locuitori au revenit 51,9 victime.

Cel mai des victime ale violenței în familie sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2022, au suferit 698 persoane, 70,3% din victime au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței în familie a fost dublă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă – 16,4% față de 6,3%.

Datele figurii în format .xlsx

Cele mai multe victime ale omorului intenționat sunt bărbații

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2022, a constituit 114 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). În cele mai multe cazuri victime ale omorului intenționat sunt bărbații. La 100 mii bărbați au revenit în medie 6,7 victime bărbați ale omorului intenționat, comparativ cu 2,3 victime femei a omorului intențional la 100 mii femei.

Datele figurii în format .xlsx

Pentru fiecare a doua persoană decedată în urma infracțiunilor decesul a survenit în urma unui accident rutier, iar pentru aproape fiecare a cincea - din cauza unui omor

În anul 2022, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 416 persoane. Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 334 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate în funcție de gravitatea infracțiunii,
2018-2022,  persoane

Datele tabelului în format .xlsx

Astfel, din total persoane decedate, fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (40,9%), 21,6% din cauza omorurilor, 9,4% din cauza vătămărilor intenţionate și alte cauze – 28,1%.

Persoane care au săvârșit infracțiuni

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2022, au fost înregistrate circa 13,5 mii persoane care au comis infracţiuni, cu 5,5% mai puțin comparativ cu anul 2021. La 10 mii locuitori au revenit 51,8 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 18,6 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii a fost înregistrat în rândul bărbaţilor – 92,1%, femeile constituind 7,9% în numărul persoanelor care au comis infracţiuni. La 10 mii femei au revenit 7,8 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator a constituit 100,1 bărbați la 10 mii bărbați.

Tabelul 3. Numărul persoanelor care au comis infracţiuni, 2020-2022

Datele tabelului în format .xlsx

În comiterea infracţiunilor grave femeile au fost implicate în proporţie de 16,1% din totalul femeilor care au comis infracțiuni, comparativ cu 14,4% din bărbaţi. Bărbații care au comis infracțiuni au fost implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor contra patrimoniului și infracțiunilor contra securității şi a ordinii publice, iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului, inclusiv a furturilor.

Femeile care au încalcat legea au vârstă mai înaintată, comparativ cu bărbaţii

Femeile care au comis infracțiuni, cu vârsta de 30 ani și peste, au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (65,9%) decât bărbații de aceeași vârstă (60,1%), în timp ce bărbații în vârstă de 18-24 ani au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (18,7%) decât femeile de această vârstă (15,6%). Din bărbaţii care au comis infracțiuni, cu vârsta de 30 ani și peste, 25,6% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii, iar în cazul femeilor de această vârstă – 9,9%.

Datele figurii în format .xlsx

Persoane condamnate în primă instanță

În medie, în fiecare zi, sunt condamnate 23 persoane, din care circa 22 sunt bărbaţi

Conform datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, numărul persoanelor condamnate în primă instanță, în anul 2022, a constituit 8,4 mii persoane, sau în fiecare zi 23 persoane au fost condamnate. Comparativ cu anul 2021, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a scăzut cu 27,1%.

La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 32,3 condamnaţi în primă instanță, comparativ cu 43,9 în anul 2021. La 10 mii femei au revenit, în medie, 3,6 femei condamnate comparativ cu 63,8 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi a înregistrat un nivel de 4,0 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Datele figurii în format .xlsx

Cel mai des delicvenții sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi huliganism

În majoritatea cazurilor, delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 43,5%, savârşirea furturilor – 8,7%, huliganism – 6,0%, infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei – 4,3%, infracţiuni legate de droguri – 3,5%.

Datele figurii în format .xlsx

Privaţiunea de libertate, munca neremunerată în folosul comunității  și condamnarea condiționată sunt principalele pedepse aplicate condamnaților în primă instanță

În anul 2022, preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: închisoarea – 3262 persoane (38,8%), munca neremunerată în folosul comunității – 2930 persoane (34,8%), condamnarea condiţionată – 1567 persoane (18,6%), amenda – 649 (7,7%). În cazul minorilor, a predominat închisoarea (64,2%), condamnarea condiţionată (18,6%) şi munca neremunerată în folosul comunității (12,8%).

Femeile condamnate în primă instanță într-o măsură mai mare primesc ca pedeapsă amenda comparativ cu bărbaţii

În anul 2022, amenda a fost stabilită pentru 9,9% din femei, comparativ cu 7,6% din bărbaţi. Totodată, pe lângă condamnarea condiționată şi închisoare, aproape fiecărui al treilea bărbat condamnat (34,8%) i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. În cazul femeilor, această pedeapsă a fost stabilită pentru 35,5% din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor în primă instanță după pedeapsa principală stabilită de instanţele judecătoreşti, 2020-2022, persoane

Datele tabelului în format .xlsx

Persoane deținute în instituțiile penitenciare

În anul 2022, conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile penitenciare s-au aflat 6079 persoane, inclusiv 1037 persoane (17,1%) în arest preventiv și 5042 persoane condamnate definitiv (82,9%). Din total persoane aflate în instituțiile penitenciare, 5,4% erau femei și 94,6% - bărbați.

Numărul persoanelor condamnate definitiv deținute în instituțiile penitenciare (5042 persoane) a fost în scădere cu 11,9%, comparativ cu anul 2018. Rata acestora la 10 mii locuitori a constituit 19,4 persoane condamnate definitiv.

În funcție de vârsta persoanelor condamnate definitiv la detenție, cei mai mulți aveau vârsta de 30-39 ani. Astfel, aproape fiecare al treilea bărbat deținut (33,5%) și fiecare a treia femeie deținută (30,9%) avea vârsta de 30-39 ani.

Datele figurii în format .xlsx

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În majoritatea cazurilor de condamnare definitivă, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave – 33,3%, infracțiuni deosebit de grave – 28,2%, infracțiuni excepțional de grave – 15,2%, iar celor care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în proporție de 23,3%.

Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 34,8% din persoanele deţinuţe își ispăşeau pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2022, în detenţie pe viaţă se aflau 128 persoane. În funcție de recidivă, 30,2% din persoanele deținute au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 29,8% - de 2 ori condamnate și 39,9% - pentru prima dată condamnate la detenție.

În penitenciare, își ispășeau pedeapsa cu închisoare 220 persoane cu dizabilități sau 4,4% din total persoane condamnate definitiv la detenție. Totodată, numărul minorilor condamnați la detenție în instituţiile penitenciare a constituit 32 persoane.

Accesează harta interactivă

Datele hărții în format .xlsx

Accesează harta interactivă

Datele hărții în format .xlsx

Accesează harta interactivă

Datele hărții în format .xlsx

• Anexă (6 tabele)

Note:

¹ Informația se prezintă fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender.
² Infracțiunile grave reprezintă suma infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave.

Sursa datelor:

Informația a fost elaborată în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Precizări metodologice:

Indicatorii relativi pentru anul 2022, dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită, sunt calculați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2022 (date provizorii). 

Indicatorii relativi pentru anul precedent (2021) au fost recalculați folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021. 

Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica socială / Justiție și infracționalitate
• Metadate de referinţă / Justiție
• Metadate / Concepte şi definiții / Justiție
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2023

Referințe utile privind nivelul criminalității în alte state ale lumii:

Eurostat:

• Articole
  • Crime statistics
  • Prison statistics
• Baza de date

Direcția statistică a ONU:

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Globală