Activitatea instituțiilor de învățământ primar și secundar generalîn anul de studii 2020/21^1,2

Biroul National de Statistică comunică datele privind activitatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general la începutul anului de studii 2020/21.

În anul de studii 2020/21, rețeaua unităților școlare din învățământul primar și secundar general este alcătuită din 106 școli primare, 787 gimnazii, 338 licee și 10 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică² (Tabelul 1 din Anexă). Din totalul de 1241 instituții de învățământ primar și secundar general, 98,1% aparțin sectorului public și 74,5% funcționează în mediul rural.

La începutul anului de studii 2020/21, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,4 mii elevi, în ușoară creștere, cu 1,2 mii față de anul de studii precedent (sau cu 0,4%) (Tabelul 1 din Anexă). Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 50,8% din elevi sunt băieți, iar 52,9% își fac studiile în mediul urban (Figura 1).

Majoritatea elevilor din învățământul primar și secundar general erau înscriși în instituțiile de stat (97,9%) (Tabelul 1 din Anexă). Comparativ cu anul de studii precedent, în anul de studii 2020/21 se remarcă creșterea numărului de elevi atât în instituțiile de stat (cu 0,7 mii sau cu 0,2%), cât și în cele private (cu 0,5 mii sau cu 7,1%).

Ponderea copiilor înscriși în clasa I, care au urmat programe de educație preșcolară, a constituit  97,8% fată de 97,3% în anul de studii 2019/20.

Din cei 334,4 mii elevi înscriși în învățământul primar și secundar general, 80,6% urmează studiile în limba română, 19,2% – în limbă rusă și 0,2% în alte limbi (ucraineană, engleză și bulgară) (Tabelul 5 din Anexă). Distribuția elevilor după limba de predare pe regiuni de dezvoltare relevă că, în regiunea Centru majoritatea elevilor fac studii în limba română (96,4%), urmată de regiunea Sud (82,6%). La fel, ponderi semnificative ale elevilor care urmează studiile în limba română dețin regiunea Nord (78,5%) și mun. Chișinău (77,9%), iar în UTA Găgăuzia 93 la sută urmează studiile în limba rusă. 

Și în anul de studii 2020/21, cea mai solicitată limbă străină (alta decât limba de predare) rămâne a fi engleza (predată în 901 instituții de învățământ primar și secundar general) ‒ 242,6 mii elevi (72,5 % din total elevi), în creștere cu 3,7% față de anul de studii precedent. Valori importante s-au înregistrat pentru numărul de elevi care studiază limba franceză ‒ 105,2 mii (31,5%), în descreștere cu 2,9% (predată în 836 instituții) și limba rusă ‒ 99,1 mii (29,6%), în descreștere cu 1,1% (predată în 838 instituții). Pe medii de reședință preferințele sunt diferite, 62,4% din total elevi la engleză sunt din mediul urban, pe când în cazul limbilor franceză și rusă, peste 60 la sută de elevi  ̶  din mediul rural.

În învățământul primar au fost cuprinși 41,1% din numărul total de elevi, în învățământul gimnazial ‒ 47,8% și în cel liceal ‒ 11,1%. Structura elevilor pe niveluri şi pe medii de reședință relevă situația defavorizată a învățământului liceal în mediul rural (Figura2).

În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele predomină în nivelul liceal (Figura 3).

Din totalul de 9,8 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, înscriși în instituțiile de învățământ din țară (Tabelul 1), 94,5% urmează studiile în instituții de învățământ general, iar 5,5% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Tabelul 1. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, după tipul instituției, 2015/16-2020/21

Totodată, în instituțiile de învățământ general numărul de elevi cu cerințe educaționale speciale era de 7,7 mii persoane, în creștere cu 0,5% față de anul de studii 2019/20, iar numărul de elevi cu dizabilități  ̶  1,5 mii persoane, în creștere cu 3,3%. Ponderea băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor, în anul de studii 2020/21, 65,9% și, respectiv, 34,1% (Figura 4).

Numărul elevilor din școlile pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (10 unități) a înregistrat o tendință de micșorare de la 1033 persoane în anul de studii 2015/16, până la 541 persoane în 2020/21, două treimi dintre aceștia (66,5%) fiind cu deficiente in dezvoltarea intelectuală.

Absolvenți. În anul 2020, învățământul gimnazial a fost absolvit de către 30,8 mii elevi sau cu 2,5% mai mult față de anul 2019 (Tabelul 7 din Anexă). Din total absolvenți ai învățământului gimnazial 54,6% sunt din mediul rural.

În același timp, învățământul liceal a fost absolvit de către 11,2 mii persoane, în ușoară creștere cu 1,1% față de anul precedent. Circa 80 la sută din absolvenții liceelor sunt din mediul urban. Ponderea absolvenților, care au obținut diploma de bacalaureat, în numărul absolvenților din promoția curentă a constituit 96,7%.

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare relevă că, cel mai mare număr de absolvenți ai gimnaziilor s-a înregistrat în regiunea Centru – 9,5 mii persoane, iar cel mai mare număr de absolvenți ai liceelor – în mun. Chișinău (4,5 mii) (Figura 5).

Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2020/21, din 1241 instituții de învățământ primar și secundar general, 1223 unități desfășurau procesul educațional în încăperi proprii, iar 18 instituții în încăperi arendate. Din total instituții, 1018 sunt amplasate în încăperi standardizate, iar 223 – în încăperi reamenajate.

La începutul anului de studii 2020/21, în învățământul primar și secundar general se numără 25,2 mii de cabinete școlare și laboratoare. Majoritatea instituțiilor dispun de bibliotecă şi cantină sau bufet (respectiv, 96,4% şi 94,9%), peste 85% din instituții  ̶   de punct medical și sală sportivă, 70 la sută   ̶   de sală de lectură, iar 55 la sută  ̶   de ateliere școlare.

Instituțiile de învățământ primar și secundar general au în dotare 30,1 mii calculatoare utilizate in scopuri educaționale (sau cu 5,7% mai mult decât în anul de studii 2019/20), din care 16,2 mii (53,8%) sunt conectate în rețea școlară comună, iar 23,6 mii (78,4% ) au conexiune la Internet. În același timp, 17,1 mii calculatoare sunt utilizate de către elevi, 12,1 mii de către personalul didactic și 0,9 mii calculatoare utilizate în cadrul bibliotecilor. Comparativ cu anul de studii 2019/20 a crescut numărul de calculatoare utilizate de către personalul didactic (cu 19,1%).

Cadre didactice. În anul de studii 2020/21, procesul educațional în instituțiile de învățământ primar și secundar general este asigurat de 26,9 mii cadre didactice, cu 1,8% mai puțin decât în anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,5 mii persoane (13,0% din total), iar cel didactic  ̶  23,4 mii persoane (87,0%). Ponderea cadrelor didactice, care predau în clasele 5-12, a constituit 71,0%, iar cele ce predau în clasele primare – 29,0%.

Repartizarea cadrelor didactice pe grupe de vârstă relevă că, o pondere importantă o dețin cadrele didactice cu vârste cuprinse între 50-59 ani (26,7%), înregistrând o creștere cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu anul de studii 2019/20, în timp de ponderea cadrelor didactice tinere cu vârste sub 30 ani s-a diminuat cu 0,6 p.p., constituind 9,2% (Figura 6).

Ponderea femeilor în total cadre didactice este de 87,4% și 91,8% în total personal de conducere. Peste o jumătate din cadrele didactice au vechimea în muncă pedagogică de 20 ani și peste.

Din 23,4 mii personal didactic, 98,1% este personal calificat și 91,0% au studii superioare.

• Anexă(7 tabele .xls)

Note:

• Metadate de referinţă / Statistica educaţiei
• Concepte şi definiţii / Învăţămînt şi ştiinţă
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020