Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2017

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2017. Activitatea de cercetare-dezvoltare¹ în anul 2017 s-a desfăşurat în 64 unităţi, inclusiv 40 institute şi centre de cercetare, 17 instituţii de învăţământ superior şi 7 – alte tipuri de unităţi. Din total unităţi cu activitate de cercetare-dezvoltare, 51 unităţi sau 80 la sută au forma de proprietate de stat.

Salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare². La 31 decembrie 2017, îşi desfăşurau activitatea de cercetare-dezvoltare 4697 salariaţi, număr în ușoară scădere (cu 37 persoane) faţă de sfârşitul anului 2016. În activitatea de cercetare-dezvoltare femeile și bărbații reprezintă proporții aproximativ egale (respectiv, 50,4% și 49,6%). Peste două treimi din numărul total de salariaţi au activat cu normă întreagă de timp.

După nivelul de pregătire profesională, 1699 persoane sau 36,2% din totalul salariaţilor aveau studii de doctorat și postdoctorat, 2114 persoane (45,0%) – studii superioare, 320 persoane (6,8%) – studii profesionale şi 564 persoane (12,0%) – alt nivel de pregătire.

Pe categorii de ocupaţii, majoritatea salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare era formată din cercetători (67,7% din total), fiind urmată de salariaţii care execută funcţii conexe activităţii instituţiei (13,3%), personalul auxiliar (12,4%) şi tehnicieni (6,6%).

Tabelul 1. Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare după ocupaţii, în 2016-2017

La 100 bărbaţi cercetători din activitatea de cercetare-dezvoltare reveneau 94 femei cercetători, față de 97 în anul 2016.

Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă relevă că ponderea cea mai mare este deţinută de cercetătorii care au depăşit vârsta de 65 ani (22% din total), urmați de cei din grupele de vârstă 35-44 ani şi 55-64 ani (cu câte 20%), și cei cu vârste între 25-34 ani (19%).

Figura 1. Structura cercetătorilor pe grupe de vârstă, în anul 2017

Cel mai mare număr de cercetători era înregistrat în domeniul ştiinţe naturale (1117 persoane sau 35,1% din total cercetători), fiind urmat de cei din ştiinţe inginereşti şi tehnologice, și ştiinţe sociale, (respectiv, 14,7% şi 14,4%), iar mai puţini activau în domeniul ştiinţe umaniste (10,0%). Comparativ cu anul 2016 se remarcă creșterea ponderii de cercetători în domeniul științe medicale (cu 0,6 puncte procentuale) și reducerea acesteia în domeniul ştiinţe naturale (cu 0,5 p.p.).  

Tabelul 2. Cercetători pe domenii ştiinţifice, în 2016-2017

Cea mai mică pondere a femeilor cercetători este prezentă în domeniul ştiinţe inginereşti şi tehnologice (22,7%), iar cea mai mare – în domeniul ştiinţe sociale (61,0%).

Tabelul 3. Cercetători cu titluri ştiinţifice pe domenii ştiinţifice, în 2016-2017

La nivel general, peste jumătate dintre cercetători (53,2%) deţin titluri ştiinţifice (doctor şi doctor habilitat). Totodată, în domeniul ştiinţe umaniste cu titluri ştiinţifice sunt două treimi din cercetători, pe când în domeniul ştiinţe inginereşti şi tehnologice circa o treime. În comparație cu anul 2016, a scăzut ușor atât numărul cercetătorilor cu titlul ştiinţific de doctor habilitat (cu 7 persoane sau 1,9%), cât și cel cu titlul ştiinţific de doctor (cu 13 persoane sau 1,0%). Având în vedere distribuţia pe genuri a cercetătorilor cu titluri ştiinţifice menționăm că femeile cu titlul ştiinţific de doctor habilitat sunt, încă, puţin reprezentate (o persoană din cicnci), în același timp femeile cu titlul ştiinţific de doctor fiind circa o jumătate.

Cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. În anul 2017, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare realizată de către unităţile cu activitate în acest domeniu au însumat 453,9 milioane lei, din care 436,9 milioane lei (96,3%) cheltuieli curente şi 17,0 milioane lei cheltuieli capitale (3,7%). Peste 88% din cheltuielile totale au fost efectuate în unităţile cu forma de proprietate de stat. Comparativ cu anul 2016 pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-a cheltuit mai mult cu 8,6 milioane lei sau 1,9%. Numeric, majorarea este mai vizibilă în sectorul public – cu 7,6 milioane lei (respectiv, 1,9%).

Tabelul 4. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, în 2016-2017, milioane lei

În totalul cheltuielilor curente predomină cheltuielile de personal (308,0 milioane lei sau 70,5%), fiind în creștere cu 0,8 milioane lei față de anul 2016.

Figura 2. Structura cheltuielilor curente și capitale pe componente, în anul 2017

În anul 2017, în activitatea de cercetare-dezvoltare s-a investit 16,1 milioane lei (94,7% din cheltuielile capitale) pentru dotarea unităţilor/instituţiilor cu echipamente, prezentând o creștere cu 6,2 milioane lei față de anul anterior.

Mai mult de jumătate din cheltuielile curente efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au fost destinate cercetării cu caracter aplicativ (55,1%), 26,0% cercetării fundamentale şi 18,8% au avut drept destinaţie dezvoltarea tehnologică. Comparativ cu anul 2016, structura cheltuielilor curente pe tipuri de cercetări practic s-a menținut la aceleași ponderi.

Tabelul 5. Cheltuieli curente pentru cercetare-dezvoltare pe domenii ştiinţifice, în anul 2017, milioane lei

În funcţie de domeniile ştiinţifice, structura cheltuielilor curente se prezintă astfel: ştiinţe naturale – 35,4%, inginereşti şi tehnologice – 24,1%, agricole – 15,0%, medicale – 10,2%, sociale – 8,2% şi umaniste – 7,1%.