Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2023, comparativ cu anul precedent, în entitățile care au desfășurat activitatea de cercetare-dezvoltare:

• au activat în domeniul dat cu 9 la sută mai puțini salariați;

• s-au cheltuit pentru activitatea nominalizată cu 40,9 milioane lei mai mult (sau cu 6,5%),  înregistrând cca 0,22% din PIB²  (în anul 2022 – 0,23%).  

În anul 2023, activitatea de cercetare-dezvoltare³ s-a desfășurat în 47 de entități, inclusiv 20 institute și centre de cercetare, 16 instituții de învățământ superior și 11 – alte tipuri de unități. Reducerea numărului de unități (cu 20 mai puțin față de anul 2022) a fost determinată în mare măsură de reorganizarea instituțiilor de învățământ superior publice prin fuziune (absorbție) a 18 institute publice de cercetare⁴. Din numărul total de unități care au desfășurat activitatea de cercetare-dezvoltare, forma de proprietate publică o aveau 30 de instituții (sau 63,8%).

La sfârșitul anului 2023, își desfășurau activitatea în cercetare-dezvoltare 3526 salariați⁵, în descreștere cu 9,3% faţă de numărul înregistrat la sfârșitul anului precedent. Din totalul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare, 1823 erau femei, reprezentând o pondere de 51,7%. Conform programului de lucru, 55,2% dintre salariații care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare, au lucrat normă întreagă de timp. Din total salariați implicați în activitatea de cercetare-dezvoltare, 3166 activau în instituțiile publice (89,8% la sfârșitul anului 2023, comparativ cu 89,3% la sfârșitul anului 2022).

După nivelul de pregătire profesională, 43,0% din salariații din activitatea de cercetare-dezvoltare aveau ca nivel de pregătire studii de doctorat și programe de postdoctorat, 42,1% studii superioare de master și licență, 4,9% – studii profesional tehnice postsecundare și 10,0% – alt nivel de pregătire.

Pe categorii de ocupații, în anul 2023, ponderea cea mai mare a salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători – 73,3% din total. Comparativ cu anul 2022, ponderea cercetătorilor a înregistrat o creștere cu 1,1 puncte procentuale⁶ la total și o creștere cu 1,2 puncte procentuale în rândul femeilor. Ponderea femeilor în totalul de cercetători a fost de 50,7% în anul 2023, în descreștere cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în anul 2022.

Tabelul 1. Salariații din activitatea de cercetare-dezvoltare după ocupații, în anii 2022-2023

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția cercetătorilor pe grupe de vârstă relevă că, în anul 2023, s-a menținut cea mai mare pondere pentru cercetătorii care au depășit vârsta de 64 ani (24,7%). Totodată, comparativ cu anul 2022, se remarcă micșorarea ponderii cercetătorilor tineri cu vârsta de până la 35 ani (cu 3,9 puncte procentuale), precum și majorarea ponderii cercetătorilor cu vârsta între 45-54 de ani (cu 1,6 p.p).

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2023, analogic anului precedent, cei mai mulți cercetători au activat în domeniul științelor naturale (788 persoane, respectiv, 30,5%), iar cei mai puțini cercetători ‒ în domeniul științelor umaniste (199 persoane, respectiv, 7,7%). Comparativ cu anul 2022, se evidențiază creșterea ponderii cercetătorilor în domeniul științelor inginerești și tehnologice (cu 1,5 puncte procentuale).

Tabelul 2. Cercetători pe domenii științifice, în anii 2022-2023

Descarcă datele în format .xlsx

Ponderea femeilor cercetătoare era superioară celei a bărbaților în domeniile științelor sociale (63,5%), medicale (59,9%), naturale (51,6%), fiind minoritară în domeniul științelor inginerești și tehnologice (24,1%), precum și a științelor umaniste și agricole (48,7% și, respectiv, 49,3%).

La nivel general, în anul 2023, cercetătorii cu titluri științifice (doctor și doctor habilitat) dețineau 57,6% din numărul total de cercetători, dintre aceștia cu titlul științific de doctor 45,0%, iar cu titlul științific de doctor habilitat 12,6%. Femeile cercetătoare cu titlul științific de doctor reprezentau puțin peste jumătate din totalul de cercetători doctori (51,0%), în timp ce celor cu titlul științific de doctor habilitat le revenea 31,4%.

Domeniul ştiinţific în care a activat cel mai mare număr de cercetători cu titlul științific de doctor a fost domeniul ştiinţelor naturale (34,9% față de 33,7% în anul 2022), precum și, cu titlul științific doctor habilitat cel al ştiinţelor naturale (24,6% față de 28,9% în anul 2022). În același timp, cea mai mică pondere a cercetătorilor cu titluri științifice se atestă în domeniul ştiințelor inginerești și tehnologice (9,0% cu titlul științific doctor și 8,9% doctor habilitat).

Tabelul 3. Cercetători cu titluri științifice pe domenii științifice, în anii 2022-2023

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2023, cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 671,1 milioane lei, reprezentând 0,22% din produsul intern brut (indicator ODD 9.5.1 ). În anul 2023, comparativ cu anul 2022, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au majorat cu 40,9 milioane lei (sau cu 6,5%), inclusiv în instituțiile publice ‒ cu 21,6 milioane lei (sau cu 4,1%). Cheltuielile instituțiilor publice au prezentat 82,2% din totalul cheltuielilor efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2023, comparativ cu 84,1% în anul 2022 (înregistrându-se o descreștere cu 1,9 puncte procentuale).

Din totalul cheltuielilor efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare ponderea majoritară o dețineau cheltuielile curente ‒ 96,5%.

Tabelul 4. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, în anii 2022-2023, milioane lei

În totalul cheltuielilor curente predominau cheltuielile de personal (501,8 milioane de lei sau 77,4%), cheltuielile materiale fiind de 77,5 milioane lei (12,0%), iar alte cheltuieli curente constituind 68,6 milioane de lei (10,6%).

Comparativ cu anul 2022, cheltuielile de personal s-au majorat cu 62,2 milioane de lei (sau cu 14,1%).

Cheltuielile pentru procurarea utilajului și altor mijloace fixe au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor capitale (79,2%).

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2023, distribuția cheltuielilor curente pe domenii științifice relevă o pondere mai mare pentru domeniul științelor naturale – 32,5%, urmat de cel al științelor medicale – 19,5%, agricole – 18,3%, inginerești și tehnologice – 12,5%, sociale – 11,0% și umaniste – 6,2%. 

Tabelul 5. Cheltuieli curente pentru cercetare-dezvoltare pe domenii științifice, în anul 2023, milioane lei

Descarcă datele în format .xlsx

După tipul activităţii de cercetare, în anul 2023, 79,8% din totalul cheltuielilor curente au fost destinate cercetării aplicative (cu 1,7 puncte procentuale mai mult față de anul 2022), 10,7% – cercetării fundamentale (cu 1,3 puncte procentuale mai mult față de anul 2022) și 9,5% – pentru dezvoltarea experimentală (cu 3 puncte procentuale mai puțin față de anul 2022).

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2023, analogic anului precedent, se relevă o preponderență a cheltuielilor curente pentru cercetarea aplicativă în domeniul științelor naturale (32,2% din total cheltuieli curente), urmat de domeniile științelor agricole (18,0%) și medicale (17,0%).

Anexe:

• 5 tabele, 3 figuri

Informații relevante:

• Metadate de referinţă / Statistica științei / cercetării-dezvoltării
• Publicații / Anuarul statistic
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2024
• Baza de date UNESCO

Note:

¹ Informația este prezentata fără datele raioanelor din partea stânga a Nistrului si mun. Bender.

² PIB date provizorii.

³ Activitatea de cercetare-dezvoltare nu include pregătirea cadrelor, activitatea de producție, activitatea organelor de gestionare, servicii științifico-tehnologice.

⁴ Pentru anul 2023, colectarea datelor din instituțiile de învățământ superior, reorganizate prin fuziunea instituțiilor publice de cercetare (HG Nr. 485 din 13.07.2022), s-a realizat după modelul anului precedent, informația a fost colectată pentru fiecare institut de cercetare în parte pentru a asigura comparabilitatea datelor.

⁵ În numărul total al salariaților nu se includ persoanele cu contract de muncă suspendat şi cumularzii externi.

⁶ Puncte procentuale

⁷ Cheltuieli interne – cheltuieli pentru activitățile efectuate cu forțele proprii.

⁸ Exclusiv uzură şi/sau amortizare.