Activitatea instituțiilor de educație timpurie în anul 2019

Biroul Național de Statistică comunică datele privind activitatea instituțiilor de educație timpurie în anul 2019.

Instituții de educație timpurie. În anul 2019, rețeaua instituțiilor de educație timpurie a fost constituită din 1486 unități, inclusiv 829 – cu statut de creșă-grădiniță, 543 grădinițe, 89 școli-grădinițe, 23 centre comunitare și 2 creșe. După destinație s-au distins 3 tipuri de instituții: 1474 – cu destinație generală, 5 – sanatoriale și 7 – speciale. Totodată, 14 din acestea (sau 1%) reprezintă instituții de educație timpurie cu forma de proprietate privată, iar 347 (sau 23,4%) activează în mediul urban.

Tabelul 1. Instituții de educație timpurie, pe tipuri

Numărul total al instituțiilor de educație timpurie a manifestat o tendință de majorare continuă pe parcursul mai multor ani. Comparativ cu anul 2018, acest număr s-a majorat cu 2 unități, iar față de anul 2010 – cu 105 unități, sau cu 7,6%.

Copii în instituțiile de educație timpurie (0-6(7)ani). Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie, în anul 2019, a constituit 149,7 mii persoane, prezentând practic nivelul anului precedent și fiind în creștere cu circa 15% comparativ cu anul 2010. Ponderea copiilor din unitățile din mediul urban a constituit 48,2%. Puțin peste jumătate dintre copiii înscriși în grupele de educație timpurie au fost băieți (51,7%).

Ponderea copiilor în vârstă de 3 ani și peste, cuprinși cu învățământ preșcolar, a constituit 88,8% din numărul total de copii din instituțiile de educație timpurie. Valoarea acestui indicator în mediul rural a fost mai înaltă decât în mediul urban cu 1,3 p. p. (89,4% și, respectiv, 88,1%) În profil teritorial, cea mai mare pondere a copiilor în vârstă de 3 ani și peste, din total copii cuprinși cu învățămînt preșcolar, s-a înregistrat în municipiul Chișinău – 90,3%, în timp ce zuna Sud a înregistrat cea mai mică pondere – 86,8%.

Distribuția pe vârste a copiilor înscriși în educația timpurie, denotă o preponderență a copiilor cu vârsta de 5 ani – 23,0%. Ponderea copiilor de 4 ani este de 22,7%, de 6 ani – 21,1%, de 3 ani – 20,8%, de 7 ani și peste – 1,2%. Ponderea copiilor cu vârsta de până la 3 ani (cuprinși cu educație antepreşcolară) reprezintă 11,2%.

La 100 locuri în instituțiile de educație timpurie din țară reveneau în medie 84 copii. Numărul mediu de copii la 100 locuri în instituțiile din mediul urban a fost de 101 persoane, iar în mediul rural – 73 persoane. Cele mai înalte valori ale acestui indicator s-au înregistrat în mun. Bălți – 114 copii, mun. Chișinău – 105 copii și Ialoveni – 103 copii, iar cel mai puțin solicitate au fost instituțiile din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 47 copii la 100 locuri.

Copii cu necesități speciale. Pentru copiii cu necesități speciale în țară funcționează 7 instituții specializate cu 45 grupe. Totodată, în cadrul a 2 instituții cu destinație generală funcționează 7 grupe cu destinație specială. Numărul copiilor cu necesități speciale din aceste instituții a fost de 746 persoane, cu circa 16% mai puțin față de anul 2018. Majoritatea acestor copii fac parte din grupa de vârstă 3 ani și peste și sunt cuprinși cu educație preșcolară (91,6%). Din total copii cu necesități speciale 32,6% sunt cu dereglări de vorbire, 27,6% – cu dereglări de vedere și 13,8% – cu dereglări de intelect.

Tot mai multe grădinițe cu destinație generală sunt adaptate la necesitățile copiilor cu dizabilități. Numărul copiilor cu dizabilități, care au frecventat în anul 2019 instituțiile de educație timpurie, a înregistrat cifra de 247 persoane.

Personalul încadrat în instituțiile de educație timpurie. În anul 2019, în instituțiile de educație timpurie au fost încadrate 31,5 mii persoane, care au asigurat activitatea didactică și nondidactică. Din numărul total de personal încadrat, 40,8% a fost personalul didactic și de conducere, iar 59,2% – alte categorii de personal. Ponderea cadrelor didactice cu studii superioare a constituit circa 60%, înregistrând o majorare cu 1,8 p. p. față de anul 2018 și cu 21,1 p. p. față de anul 2010.

Din totalul de 12,8 mii cadre didactice din educația timpurie, o pondere de 89,5% a deținut personalul didactic cu studii în domeniul pedagogiei (indicator ODD 4.c.1.a) .

Ponderea personalului didactic care și-a desfășurat activitatea în instituțiile de educație timpurie în mediul urban a constituit 44,9% din total personal didactic, iar în mediul rural au activat 55,1% din personalul didactic.

Structura pe vârste a personalului didactic din educația timpurie relevă că, ponderea cea mai mare le revine persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50-59 ani – 27,3%, după care urmează persoanele din grupa de vârstă 30-39 ani cu o pondere de 23,7% și personalul din grupa de vârstă 40-49 ani, care deține o pondere de 21,4%. Cadrele didactice cu vârsta sub 30 ani au constituit 15,3%, iar 12,3% sunt persoanele în vârstă de 60 ani și peste.

În anul 2019, în educația timpurie, raportul mediu dintre numărul de copii și numărul de educatori a constituit 14,6 persoane, unui educator din mediul urban îi reveneau 15,3 copii, iar din mediul rural – 14,1 copii.

Baza materială a instituțiilor de educație timpurie. În anul 2019 instituțiile de educație timpurie au fost dotate cu 3588 computere, din care 2184 computere (sau peste 60%) au fost utilizate în scopuri educaționale (cu 20,2% mai mult față de anul 2018). Din numărul total de computere 70,2% au avut conexiune la Internet.

Din 1486 instituții de educație timpurie, doar 15,8% dispun de sală sportivă, mai mult de jumătate (57%) sunt dotate cu sală muzicală. Din cele 6,5 mii săli de grupă din instituțiile de educație timpurie, 5,4% sunt cu utilizare unică, 77,8% – cu utilizare dublă și 16,8% – cu utilizare triplă.

• Anexe (6 tabele .xls)

• Banca de date statistice / Statistica sociala / Invatamint / Educatia timpurie
• Metadate de referinţă "Statistica educaţiei"
• Concepte şi definiţii "Învăţămînt şi ştiinţă"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020