La Recensămîntul populaţiei din 2004 în calitate de unitate de observare a fost utilizată “gospodăria casnică”, dar nu “familia”, cum se practica la recensămintele anterioare.

Categoria “gospodărie casnică“, ca standart internaţional, este mai largă decît categoria “familie”, avînd în componenţa sa şi alte persoane, înrudite sau neînrudite, şi poate fi alcătuită chiar şi dintr-o singură persoană.

În conformitate cu recomandările internaţionale, în cadrul gospodăriei casnice au fost studiate, de asemenea, şi nucleele familiale. “Nucleu familial” se consideră cuplul fără copii sau cu copii necăsătoriţi, ori un părinte cu copii necăsătoriţi.

La elaborarea totalurilor Recensămîntului din 2004 au fost evidenţiate 17 tipuri de gospodării casnice în dependenţă de numărul de nuclee familiale din componenţa lor şi de legăturile de rudenie cu alţi membri ai gospodăriei casnice.

Numărul gospodăriilor casnice înregistrate la Recensămîntul din octombrie 2004 (cu excepţia raioanelor de Est şi mun.Bender) a fost de 1131,8 mii, alcătuite din 3356,9 mii persoane sau 99,2% din populaţia stabilă a ţării. Mai mult de jumătate din numărul gospodăriilor se aflau în mediul rural.

Repartizarea gospodăriilor casnice după numărul de persoane arată, că în 2004, 43,1% dintre acestea erau alcătuite din 1 şi 2 persoane, iar 35,7% dintre ele aveau în componenţă 4 sau mai multe persoane. În mediul urban aproape jumătate din gospodării erau alcătuite din 2 şi 3 persoane, iar 30,4% gospodării casnice aveau cîte 4 sau mai multe persoane. În mediul rural aşa număr de persoane aveau respectiv 40,4% şi 39,2% din gospodării. Mărimea medie a unei gospodării casnice a constituit 3,0 persoane, în mediul urban – 2,8 persoane şi în mediul rural – 3,1 persoane.

În profil teritorial, numărul mediu de persoane pe o gospodărie variază între 2,5 şi 3,5 persoane. Sub media pe ţară acest indicator era în raioanele: Donduşeni (2,5); mun.Bălţi, raioanele Briceni, Drochia, Edineţ, Floreşti, Ocniţa, Rîşcani, Soroca (2,7); Făleşti, Glodeni, Şoldăneşti (2,8); mun.Chişinău, raioanele Călăraşi, Rezina (2,9). Unităţile administrativ-teritoriale cu gospodării de dimensiuni mai mari sînt: U.T.A. Găgăuzia (3,5); raioanele Cantemir, Ialoveni, Taraclia (3,4); Nisporeni (3,3); Cahul, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti, Leova, Străşeni (3,2); Anenii Noi, Basarabeasca, Căuşeni, Cimişlia, Teleneşti, Ştefan Vodă (3,1). În raioanele Orhei, Sîngerei şi Ungheni mărimea medie a unei gospodării casnice coincide cu media pe ţară.

Se impune a fi menţionat, că atît în mediul urban, cît şi în cel rural fiecare a cincea gospodărie casnică era formată dintr-o singură persoană, în majoritate fiind femei (67%).Vîrsta medie a persoanelor singure era de 60,3 ani, iar în mediul urban - 53,4 ani şi în cel rural -64,8 ani. Aproape 61%, din rîndul celor 229 mii de persoane singure înregistrate la recensămînt, o constituiau pensionarii şi persoanele întreţinute de stat, cu vîrsta medie de 71,5 ani şi în marea majoritate erau văduvi (83,5%).

Din repartizarea gospodăriilor casnice pe tipuri, rezultă că în Republica Moldova predomină gospodăriile familiale, care la data recensămîntului constituiau 870 mii (77% din total), urmate de cele nefamiliale, în număr de 262 mii (23%). Printre gospodăriile familiale ponderea cea mai mare o deţinea gospodăriile alcătuite dintr-un cuplu conjugal cu şi fără copii (79%), urmate de gospodăriile alcătuite din două cupluri conjugale (4,8%), din trei şi mai multe cupluri conjugale (0,2%). Peste 16% (140,7 mii) din gospodăriile familiale erau familii incomplete (monoparentale), alcătuite din mamă sau tată cu copii, cu alte rude ori persoane neînrudite sau fără ele. Ponderea gospodăriilor alcătuite dintr-un cuplu conjugal cu sau fără copii din mediul rural depăşea cu 7,1 puncte procentuale ponderea acestui tip de gospodării din mediul urban, dar ponderea gospodăriilor monoparentale din mediul urban era cu 9,2 puncte procentuale mai majoră decît în mediul rural. Gospodăriile casnice nefamiliale, în marea lor majoritate (87,4%), erau alcătuite dintr-o singură persoană, sau din persoane neînrudite, care trăiau şi-şi făceau menajul în comun.

În 2004 au fost înregistrate 518 mii de gospodării casnice care aveau copii sub 18 ani, din care 274,0 mii gospodării aveau cîte un copil sub 18 ani, alte 183,2 mii gospodării - cîte doi copii, 44,2 mii gospodării - cîte trei copii, 10,7 mii gospodării - cîte patru copii şi 4,5 mii gospodării aveau cîte cinci şi mai mulţi copii sub 18 ani. Mărimea medie a unei gospodării cu copii sub 18 ani era de 4,1 persoane, dar numărul mediu de copii sub 18 ani într-o gospodărie – 1,6, în mediul urban – 1,4 şi în mediul rural – 1,7.

Repartizarea gospodăriilor casnice după apartenenţa etnică a membrilor gospodăriei relevă că în 85% din gospodării toţi membrii erau de aceeaşi etnie. Ponderea gospodăriilor casnice în care membrii gospodăriei aparţineau diferitor etnii era mai majoră în mediul urban, constituind 23,5% faţă de 9,1% în mediul rural şi de 15% în mediu pe ţară. Mărimea medie a unei gospodării mixte era puţin mai mare decît a unei gospodării cu membrii de aceeaşi etnie, respectiv 3,6 şi 3,4 persoane. La 1000 gospodării casnice mixte cel mai mare număr revine gospodăriilor de moldoveni şi ucraineni – 398 gospodării, de moldoveni şi ruşi – 274, de moldoveni şi bulgari – 58, de moldoveni şi găgăuzi – 50 şi de alte etnii – 220 gospodării.

După cum a fost deja menţionat, în cadrul recensămîntului, alăturat cu caracteristica gospodăriilor casnice, a fost obţinută şi informaţia vizînd caracteristica nucleelor familiale. În componenţa tuturor gospodăriilor au fost înregistrate 949,6 mii nuclee familiale. Aproximativ un sfert din ele erau alcătuite din cupluri conjugale fără copii (234,2 mii), 56,8% (539,2 mii) – din cupluri cu copii şi 18,6% (176,2 mii) - din mamă sau tată cu copii. Ponderea nucleelor familiale alcătuite dintr-un părinte cu copii în mediul urban depăşea cu 9,1 puncte procentuale ponderea acelora din mediul rural. Din rîndul nucleelor familiale alcătuite din cupluri conjugale cu şi fără copii, 11,2% aveau vîrsta sub 30 de ani.

Analiza cuplurilor conjugale după vîrsta soţilor arată că, la 1000 de cupluri, cel mai frecvent - la 738 de cupluri - soţul era mai în vîrstă decît soţia, la 154 cupluri soţia era mai în vîrstă, iar la 105 cupluri ambii soţi erau de aceeaşi vîrstă.

În afara gospodăriilor casniceale populaţiei, au fost înregistrate şi gospodării instituţionale,care cuprind persoanele aflate în unităţile de locuit în comun de tip cămin – case de copii, internate şcolare, aziluri pentru bătrîni, mănăstiri, penitenciare, cazarme etc. La data recensămîntului existau 2794 gospodării instituţionale în care îşi aveau reşedinţa 26,5 mii persoane, din care 82% erau de sex masculin şi 18% de sex feminin. Populaţia instituţională era în majoritate concentrată în mediul urban, avînd vîrsta medie de 26,6 ani.