Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 2020

28.06.2021   1966   Imprimare

Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 20201

Biroul Național de Statistică informează că numărul de decese2 în anul 2020, conform datelor Agenției Servicii Publice, a fost de 40656 cazuri, fiind în creștere cu 4245 cazuri (sau cu 11,7%) față de anul 2019 (Figura 1).

Datele graficului în format .xlsx

În anul 20203, rata mortalității generale a constituit 15,4‰, fiind în creștere cu 1,8 p.p. față de anul 2019. Analiza pe sexe a relevat un nivel al mortalității de 17,1‰ pentru bărbați și 14,0‰ pentru femei (Figura 2).

Datele graficului în format .xlsx

Conform datelor provizorii ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces4 este prezentată după cum urmează: 56,3% din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 14,6% de tumorile maligne, 7,7% de bolile aparatului digestiv, 4,8% de accidente, intoxicații și traume, 4,0% de bolile aparatului respirator și 12,6% de alte cauze.
 
De remarcat că structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces este diferită pentru bărbați și femei. Mortalitatea femeilor prin bolile aparatului circulator este cu 12,4 p.p. mai înaltă decât  cea înregistrată pentru bărbați. Astfel, în cazul mortalității prin bolile aparatului circulator este observat fenomenul „supramortalității feminine” (Figura 3).

Datele graficului în format .xlsx

Discrepanțe majore între sexe au fost sesizate și în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și bolile aparatului digestiv. În acest caz însă este observată o „supramortalitate masculină”. Mortalitatea bărbaților prin accidente, intoxicații și traume este de 4,0 ori mai mare comparativ cu cea observată pentru femei, mortalitatea prin bolile aparatului respirator de 1,9 ori, prin tumori maligne de 1,4 ori, iar cea prin bolile aparatului digestiv de 1,3 ori (Tabelul 1 din Anexă).

Mortalitatea pe principalele clase ale cauzelor de deces diferă semnificativ și în profil teritorial. O pondere mai mare a deceselor prin bolile aparatului circulator au fost înregistrate în zona de Nord a Republicii Moldova (60,3% din numărul total al decedaților în regiune). Ponderea cea mai înaltă a deceselor prin tumori maligne a fost înregistrată de UTA Găgăuzia (17,3%) și municipiul Chișinău (16,4%) (Tabelul 2 din Anexă). Decesele prin bolile aparatului digestiv dețin o pondere de aproximativ 10% în zona de Centru și 9% în zona de Sud. De asemenea, în aceste zone a fost înregistrat un nivel mai înalt al mortalității provocate de cauzele externe (accidente, intoxicații și traume), comparativ cu alte zone de dezvoltare (în regiunea de Sud (6,0%) și Centru (5,4%)). În clasa deceselor prin bolile aparatului respirator ponderile mai ridicate au fost înregistrate de UTA Găgăuzia (4,6%) și municipiul Chișinău (4,3%) (Figura 4).
 

Datele graficului în format .xlsx

 Informații statistice adiționale

Conform datelor Agenției Servicii Publice, numărul de acte de deces, înregistrate de către organele stării civile în primele trei luni ale anului 2021, este în creștere din ianuarie până în martie 2021 comparativ cu aceleiași perioadă a anului 2020 (Figura 5).

Datele graficului în format .xlsx

Datele privind indicatorii de monitorizare a mortalității în cadrul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3 Sănătate și stare de bine pentru toți  pot fi accesate în Tabelul 3 din Anexă.

 

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Datele privind numărul decedaților înregistrate de Agenției Servicii Publice sunt provizorii. Datele finale vor fi disponibile în trimestrul II al  anului 2022, în baza datei evenimentului pe site-ul www.statistica.gov.md la compartimentul: Banca de date statistice / Populație și procese demografice.
3 Indicatorii relativi dependenți de numărul populației sunt raportați la populația cu reședință obișnuită de la 01.01.2020 date finale. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
4 Principalele clase ale cauzelor de deces sunt stabilite conform Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății.

 Informații relevante:

 

sdg-ro-03.png

Persoană de contact:

Bargan Natalia
Direcția statistica populației și migrației
tel. 067 770 026

2020 boli cauze de deces cifre date decedați indicatori moldova mortalitatea generală numărul decedaţilor statistica statistici structura mortalităţii supramortalitatea feminină supramortalitatea masculină
Numărul născuţilor-vii după grupa de vârstă a mameişi rangul născutului, pe medii, în anul 2020
Situația demografică în anul 2023
Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER