Numărul născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei şi rangul născutului, pe medii, în anul 2019

10.06.2020   2116   Imprimare

Numărul născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei şi rangul născutului1, pe medii, în anul 20192

Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2019, numărul născuților-vii3 a fost de 32022 persoane, fiind în descreștere cu 2742 (-7,9%) față de anul 2018. Din numărul copiilor născuți-vii4 51,3% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete (Tabelul 1 din  Anexă).

Conform situației juridice, în anul 2019 ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriei a fost de 80,7% (sau 25831 copii), iar fiecare al 5-lea copil s-a născut în afara căsătoriei (6191 persoane sau 19,3%).

În anul de referință s-a înregistrat o scădere cu 2,3 p.p. și cu 1,2 p.p., comparativ cu anul precedent, a ponderilor născuților-vii de rangul I și rangul II din totalul născuților-vii care au constituit 33,4%, și, respectiv, 34,9%, pe când ponderea celor născuți de al treilea rang și peste a crescut cu 1,4 p.p. (de la 22,3% la 23,7%).

Analiza datelor pe medii de reședință pune în evidență faptul că natalitatea a fost mai scăzută în mediul urban de 12581 copii (sau 39,3% din total născuți-vii) în comparație cu mediul rural cu 19441 născuți-vii. Totodată, ponderea născuților-vii de rangul I (34,7%) în total născuți-vii în mediul rural a fost superioară celei din mediul urban (31,5%) (Figura 1). De asemenea, la orașe se observă o proporție mai redusă a familiilor cu mulți copii, majoritatea copiilor fiind născuți în familiile numeroase ce revin mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2390 născuți-vii de rangul IV și peste, 77,2% s-au născut în mediul rural (Tabelul 2 din Anexă).

S-a păstrat tendința de micșorare a numărului născuților-vii de către mame tinere cu vârstă sub 20 de ani, reprezentând  6,0% din numărul total al născuților-vii, față de 6,2%  în anul 2018.
 
Cel mai mare număr al născuților-vii în mediu urban se înregistrează la mamele cuprinse între vârstele 25-34 ani (8160 copii născuți-vii sau 64,9% din total născuți-vii în orașe), iar în cel rural între 20-29 ani (12966 copii sau 66,7% din total născuți-vii la sate) (Figura 2).

În anul 2019, vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25,2 ani, în uşoară creştere faţă de anul 2018 când a fost de 25,0 ani,. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără (24,1 ani) decât mamele din mediul urban (27 ani) (Tabelul 3 din Anexă).

În profil teritorial, vârsta medie a mameila prima naștere a înregistrat discrepanţe atât pe regiuni de dezvoltare, cât şi pe raioane. Astfel, mame care au născut prima dată la o vârstă mai tânără sunt cele din regiunea de Sud (cu o medie de 24,1 ani), iar, la nivel de raioane, în Ocniţa vârsta medie la prima naștere a înregistrat valoarea de 23,2 ani. Totodată, mamele care au născut primul copil la o vârstă mai matură sunt cele din municipiul Chişinău (cu o medie de 27,9 ani). În 5 raioane/municipii (Taraclia, Ungheni, Anenii Noi, municipiile Bălți și Chișinău) din țară vârsta medie a mamei la prima naștere constituia mai mult decât valoarea medie a indicatorului pe țară de 25,2 ani (Figura 3).

Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani, în 2019, a constituit 29,12 născuți-vii la 1000 femei de vârsta respectivă5 (indicator ODD 3.7.2 ) fiind în scădere comparativ cu 2018 (31,45 născuți-vii la 1000 femei).

 

Note:

1 Rangul născutului -  număr de ordine, care arată al câtelea copil s-a născut la o femeie.
2 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender. 
3 Datele privind numărul născuților-vii în 2019 reprezintă un număr provizoriu al nașterilor înregistrate de către subdiviziunile Agenției Servicii Publice, responsabilă de înregistrarea actelor de stare civilă. 
4 Numărul născuților-vii este repartizat după data evenimentului produs (data nașterii), totodată sunt incluse și actele de naștere transcrise înregistrate pe teritoriul RM.
5 Indicatorii relativi dependenți de numărul populației sunt raportați la populația cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

 

Informații relevante:

  

   

Persoană de contact:

Bargan Natalia
Direcţia statistica populației și migrației
tel. 067 770 026
2020 băieți cifre copiilor născuți-vii date fete indicatori mame tinere mediul mediul urban moldova născuți-vii ponderea copiilor născuți ponderilor născuților-vii prima naștere rang raportul de masculinitate rata nașterilor statistica statistici
Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 2019
Situația demografică în anul 2023
Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER