Biroul Național de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anul 2022. Datele sunt prezentate din perspectiva evenimentelor demografice vizând populația cu reședință obișnuită², care cuprinde acele persoane ce au locuit preponderent în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2022, conform datelor precizate, a constituit 2565,0 mii persoane, iar la 01.01.2023, conform datelor provizorii, 2512,8 mii persoane.

Natalitatea

În anul 2022, s-au născut 27,0 mii copii, cu 2,4 mii (sau cu 8,1%) mai puțini comparativ cu anul precedent. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 13,9 mii și 13,1 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 107 băieți la 100 fete (Tabelul 1).

Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalității în anii 2021-2022

Descarcă datele în format .xlsx

Rata natalității, în anul 2022, a scăzut până la 10,6 născuți-vii la 1000 locuitori, față de 11,3 născuți-vii la 1000 locuitori în 2021.

Vârsta medie a mamei la prima naștere, în 2022, a fost de 25,3 ani, fiind în ușoară creștere comparativ cu anul precedent (25,1 ani).

Rata totală de fertilitate, în 2022, s-a micșorat comparativ cu anul precedent și constituie 1,69 copii născuți-vii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.

Mortalitatea

Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând numărul populației și structura acesteia pe vârste și sexe (Tabelul 2).

Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe în anii 2021-2022

Descarcă datele în format .xlsx

Numărul decedaților, în anul 2022, a fost de 36,2 mii persoane, fiind în descreștere cu 9,3 mii (sau cu 20,5%) față de anul 2021. Rata mortalității generale a scăzut semnificativ, constituind 14,2‰, comparativ cu 17,5‰ în anul 2021. Valoarea „supramortalității masculine” în anul 2022 a fost de 114 decese masculine la 100 decese feminine.

Bolile aparatului circulator și tumorile au continuat  să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. În anul 2022, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 74,0% din totalul deceselor (69,3% în cazul bărbaților și 79,1% în cazul femeilor) (Figura 1).

Descarcă datele în format .xlsx

Mortalitatea feminină, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină după structură, cea mai mare pondere în cadrul acesteia revenind bolilor aparatului circulator. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,5 ori mai mare comparativ cu cel observat în cazul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele cauzate de bolile aparatului respirator - de 2,2 ori, a tumorilor - de 1,4 ori, iar cele cauzate de bolile aparatului digestiv - de 1,3 ori.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an, în 2022, a fost de 243, fiind în scădere cu 5 copii comparativ cu anul 2021. Pe de altă parte, rata mortalității infantile a înregistrat o ușoară creștere de la 8,5 decedați la 1000 născuți-vii, în 2021, la 9,0 - în 2022. Totodată, se observă o ”supramortalitate masculină” și în cazul deceselor de până la un an – 9,6 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 8,4 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2021, rata mortalității infantile a crescut, în anul 2022, la băieți cu 7,7 decese, comparativ cu 3,3 decese la 10 mii născuți-vii la fete.

Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în: raioanele Nisporeni (2,0‰), Șoldănești (2,9‰), UTA Găgăuzia (4,2‰), raioanele Basarabeasca (5,5‰) și Edineț (5,6‰). Cele mai mari rate ale mortalităţii infantile (între 17‰ şi 24 ‰) s-au înregistrat în raioanele: Ialoveni, Rezina, Cantemir, Dubăsari, Telenești și Glodeni.

Sporul natural a păstrat valori negative, înregistrând în anul 2022 (-9,2) mii persoane, față de (-16,1) mii persoane în 2021. Sub aspect de gen, sporul a marcat: pentru bărbați (-5,4) mii persoane în 2022 față de (-8,3) mii în 2021, iar pentru femei (-3,8) mii persoane în 2022 în comparație cu (-7,8) mii în 2021.

Nupțialitatea și divorțialitatea

În anul 2022, s-au înregistrat 18,2 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 10,4% comparativ cu anul 2021. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,8 căsătorii la 1000 de locuitori în 2021 la 7,2 căsătorii în anul 2022.

Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2022, și anume 33,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, aceeași pondere fiind înregistrată la căsătoriile încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29 ani pentru bărbați și de 26 ani pentru femei.

Descarcă datele în format .xlsx

În cazul divorțurilor, în anul 2022 s-au înregistrat 9,6 mii, numărul acestora fiind în descreștere cu 3,4% comparativ cu anul 2021, iar rata divorțialității a constituit 3,8 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,4 ani pentru bărbați și 38,1 ani pentru femei.

Din total divorțuri, în anul 2022, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau – 23,0%, după 5-9 ani – 24,2%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,7%), după 15-19 ani (12,2%), și respectiv după 20 ani și peste (22,9%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

Migrația internațională

Migrația netă⁴ a populației cu reședința obișnuită, în anul 2021,⁵ a urmat tendința descrescătoare din ultimii ani, înregistrând o valoare negativă, de (-45,4) mii persoane.

Din totalul emigranților, ponderea cea mai mare, de circa 44%, o dețin persoanele tinere din grupele de vârstă 20-29 de ani și 30-39 de ani, cu 23% și, respectiv, 21%. În cazul imigranților, cea mai mare pondere, de circa 40% din total, o dețin grupele de vârstă 30-39 ani cu 22% și, respectiv, 40-49 de ani cu 18%. (Figura 3).

Descarcă datele în format .xlsx

Migrația internă

Pe parcursul anului 2022, conform datelor furnizate de Agenția Servicii Publice, și-au schimbat domiciliul în interiorul țării circa 21,5 mii de persoane. În mare parte, migranții interni sunt persoanele în vârsta aptă de muncă (91%), predominant fiind persoanele din grupa de vârstă 20-49 ani (Tabelul 3). Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva de gen, a constituit 56,2% femei și 43,8% bărbați.

 Tabelul 3. Migrația internă determinată de schimbarea domiciliului, în anul 2022

Datele tabelului în format .xls

În anul 2022, datorită migrației interne, numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 5,3 mii persoane în detrimentul localităților rurale. Numărul cel mai mare de migranți a fost orientat spre orașele mari. Astfel, 53,4% din total sosiri au revenit mun. Chișinău, fiind urmat de mun. Bălți cu 3,7%.

 Note:

 ¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
²Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
³ Datele prezentate pentru anul 2022 sunt provizorii. Datele finale vor fi disponibile în trimestrul II al anului 2024.
⁴ La determinarea migrației nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) s-au utilizat următoarele definiții: imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni.
⁵ Migrația netă a populației cu reședința obișnuită este calculată în baza datelor privind traversările frontierei de stat a persoanelor fizice pentru trei ani consecutivi (anul precedent, anul curent și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2021 a fost estimată în baza datelor pentru anii 2020, 2021 și 2022). Respectiv, datele privind migrația internațională a populației cu reședința obișnuită în anul 2022 vor fi calculate când va fi disponibilă informația  privind traversările frontierei de stat în anul 2023.

 Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populația și procesele demografice
• Metadate de referință „Populație și demografie"
• Concepte și definiții „Populație și demografie"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2023