Biroul Național de Statistică informează despre diseminarea datelor privind caracteristicile locuințelor ocupate de populația cu reședință obișnuită și dotarea acestora la data de referință a Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2024 (8 aprilie 2024).

Conform rezultatelor Recensământului din 2024:

• Din total 1 601,2 mii locuințe convenționale, alte locuințe și alte unități de locuit recenzate, 995,3 mii locuințe sau 62,2% erau ocupate (inclusiv 1,95 mii erau spații colective de locuit), în care în total locuiau 2 409,2 mii persoane cu reședință obișnuită (PRO),
• Proprietatea privată domina aproape în totalitate spațiile de locuit ale Republicii Moldova. Din totalul locuințelor ocupate, 992,7 mii (99,7%) erau în proprietate privată. Proprietatea publică era reprezentată de 1,9 mii locuințe (0,2%), iar alte forme de proprietate de 0,7 mii locuințe (0,1%)
• O treime din locuințele ocupate (325,1 mii sau 32,7%) erau constituite din 1 persoană cu reședință obișnuită și circa o treime din locuințele - din 2 persoane (302,2 mii sau 30,4%);
• Circa 2 din 10 locuințe ocupate (216,2 mii sau 21,7%) aveau suprafața de 60-79 metri pătrați (mp), iar altele 18,5% locuințe (184,2 mii) aveau suprafața medie de 80-99 mp;
• Din total locuințe ocupate, două treimi (62,7%) erau amplasate în case individuale, iar marea majoritate a acestora (99,7%) erau în proprietate privată;
• Majoritatea locuințelor ocupate dispuneau de utilități de bază în interiorul locuinței sau clădirii, inclusiv bucătărie sau spațiu de gătit (93,9%), aprovizionare cu apă rece (79,4%) și dotarea cu instalații sanitare (baie/duș) (69,4%);
• Gradul de aprovizionare cu apă caldă și conectarea la sistemul de canalizare era de 68,9% și, respectiv, 77,0%;
• În ceea ce privește modul principal de încălzire a locuinței și tipul de combustibil folosit pentru încălzire, predomina sistemul termic propriu pentru încălzire (29,4%) și alte instalații (50,7%), precum și utilizarea combustibililor solizi (lemne, cărbune, deșeuri agricole) (53,4%), în timp ce pentru prepararea hranei principala sursă de energie era gazul natural și cel lichefiat (89,6%);
• Dotarea locuințelor ocupate cu instalații de aer condiționat și instalații pentru producerea energiei din surse regenerabile la data de referință a RPL a constituit 12,6% și, respectiv, 0,9%.

Populația după forma de locuire

După forma de locuire, din totalul populației cu reședință obișnuită² (2 409,2 mii), 2 384,3 mii persoane (sau 99,0%) locuiau în locuințe convenționale,³ 22,8 mii - în spații colective de locuit⁴, 1,9 mii persoane - în alte locuințe și unități de locuit⁵, și 0,1 mii erau persoane fără adăpost⁶ (Tabelul 11.1 din Anexă).  Distribuția populației pe forme de locuire în funcție de mediul de reședință este prezentată în Figura 1.

Figura 1. Distribuția populației cu reședință obișnuită după forma de locuire, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Spațiile de locuit după tipul acestora

Conform rezultatelor recensământului din 2024, au fost recenzate 1 601,2 mii locuințe, dintre care 1600,9 erau locuințe convenționale situate în clădiri rezidențiale (inclusiv 995,0 mii locuințe erau ocupate cu persoane care fac parte din PRO⁷ și 605,9 locuințe neocupate⁸), iar 0,3 mii erau alte locuințe și unități rezidențiale (Tabelul 11.4 din Anexă). Predominanța aproape exclusivă a locuințelor convenționale confirmă că acestea constituiau forma principală de locuire a populației și reprezenta baza evaluării condițiilor de locuire și a fondului locativ la recensământ.

Locuințele convenționale ocupate în număr de 995,0 mii, spațiile colective de locuit în număr de 1,9 mii și 0,3 mii alte locuințe și unități de locuit au format la data de referință a RPL 2024 “spațiile de locuit” ale populației țării care servesc drept reședința obișnuită a cel puțin unei persoane (Tabelul 11.2 din Anexă). Totodată, locuințele convenționale ocupate și alte unități de locuit reprezintă împreună „unități de locuit” ale populației cu reședință obișnuită în mărime de 995,3 mii locuințe – ce vor servi drept bază de analiză pentru dotarea locuințelor ocupate și condițiile de trai ale populației conform rezultatelor recensământului din 2024.

Locuințe după regimul de ocupare

Din totalul de 1 601,2 mii de locuințe, 995,3 mii erau ocupate (cu PRO), ceea ce constituia 62,2%. Gradul de ocupare a locuințelor după tipul clădirii era diferit. Astfel, din totalul de 1 097,8 mii locuințe situate în case individuale 56,9% erau ocupate. În cazul locuințelor situate în case înșiruite, din totalul de 40,8 mii locuințe 72,8% erau ocupate, iar din totalul de 462,2 mii locuințe situate în blocurile de apartamente 73,8% erau ocupate (Tabelul 11.4 și Figura 2).

Figura 2. Distribuția locuințelor după regimul de ocupare, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Diferențe substanțiale la regimul de ocupare a locuințelor se înregistrau pe medii de reședință. Astfel în mediul urban din totalul de locuințe de 666,4 mii, 72,2% erau ocupate, pe când în mediul rural din totalul de 934,8 mii locuințe, doar 55% erau ocupate. Din totalul locuințelor convenționale neocupate, de 605,9 mii, 98,1 mii sau 16,2% reprezentau locuințele secundare⁹ sau sezoniere¹⁰(Tabelul 11.4 din Anexă și și Figura 3).

Figura 3. Distribuția locuințelor convenționale după regimul de ocupare
pe medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după forma de proprietate

Proprietatea privată domina aproape în totalitate spațiile de locuit ale Republicii Moldova. Din totalul locuințelor ocupate, 992,7 mii (99,7%) erau în proprietate privată. Proprietatea publică era reprezentată de 1,9 mii locuințe (0,2%), iar alte forme de proprietate de 0,7 mii locuințe (0,1%) (Tabelul 11.5 din Anexă).

Locuințe ocupate după numărul persoanelor pe unitate de locuit

După numărul persoanelor per locuință, predominau locuințele ocupate de 1 persoană cu reședință obișnuită (325,1 mii sau 32,7%) și 2 persoane (302,2 mii sau 30,4%). Locuințe cu 3 persoane erau în număr de 153,4 mii (15,4%), de 4 persoane – 128,7 (12,9%), 5 persoane – 54,3 mii (5,5%), iar cele de 6 și mai multe persoane – 31,6 (3,2%) (Tabelul 11.6 din Anexă și Figura 4).

Figura 4. Structura locuințelor ocupate după tipul clădirii în funcție de numărul persoanelor
pe unitate de locuit, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după suprafața totală a locuinței

Cea mai mare pondere o aveau locuințele cu suprafața de 60-79 metri pătrați (mp), în număr de 216,2 mii (21,7% din totalul locuințelor ocupate), urmate de cele cu suprafața de 80-99 mp – 184,2 mii (18,5%).

Locuințele care aveau suprafața mai mică de 80 m.p. constituiau 63,1% din totalul locuințelor ocupate, iar în mediul urban ponderea acestora se ridica la 78,4%. Doar 2,5% din locuințele ocupate dețineau o suprafață de peste 150 mp (Tabelul 11.8 din Anexă și Figura 5).

Figura 5. Structura locuințelor ocupate după tipul clădirii în funcție de suprafața totală a locuinței,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după suprafața totală care revine unei persoane

După suprafața totală care revenea unei persoane, cea mai mare pondere o aveau locuințele cu 20-29,9 mp per persoană (22,1%), urmate de cele cu 40-59,9 mp per persoană (20,9%), indiferent de numărul camerelor. Suprafața totală a locuinței care revenea unei persoane reprezintă un indicator esențial al condițiilor de locuire, reflectând nivelul de confort locativ și adecvarea spațiului locativ la necesitățile locuitorilor (Tabelul 11.10 din Anexă și Figura 6).

Figura 6. Structura locuințelor ocupate după tipul clădirii în funcție de suprafața totală
care revine unei persoane, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după numărul de camere locuibile

Cele mai răspândite erau locuințele cu două și trei camere de locuit.

Locuințele cu două camere reprezentau 351,2 mii unități (35,3%), iar cele cu trei camere 335 mii unități (33,7%).

Locuințele cu o cameră însumau 126,3 mii unități (12,7%), iar cele cu patru camere - 137,8 mii unități (13,8%). Locuințele cu cinci sau mai multe camere reprezentau 45,1 mii unități (4,5%).

Astfel, aproape șapte din zece locuințe din țară dispuneau de două sau trei camere de locuit. Predominanța locuințelor cu două și trei camere reflecta structura fondului locativ din țară și reprezintă un indicator important pentru evaluarea condițiilor de locuire, a nivelului de confort și a adecvării spațiului locativ la dimensiunea gospodăriilor (Tabelul 11.12 din Anexă).

Locuințe ocupate după camere locuibile care revin unei persoane

După numărul de camere locuibile care reveneau unei persoane cele mai frecvente valori erau de 1,0-1,24 camere per persoană (25,9%), urmate de 0,5-0,9 camere per persoană (24,5%) (Tabelul 11.14 din Anexă și Figura 7).

Figura 7. Structura locuințelor ocupate după tipul clădirii în funcție de nunărul de camere locuibile
care revin unei persoane,la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după tipul clădirii

Din totalul locuințelor ocupate, 624,3 mii (62,7%) erau situate în case individuale, alte 340,9 mii locuințe (34,3%) se aflau în blocuri de apartamente, iar 29,8 mii (3,0%) erau amplasate în case înșiruite. Doar 289 locuințe erau situate în clădiri proiectate inițial pentru alte destinații decât cea rezidențială sau alte unități de locuit.

Ponderea ridicată a locuințelor situate în case individuale influența semnificativ structura sistemelor de încălzire, alimentare cu apă și canalizare (Tabelul 11.16 din Anexă).

Locuințe ocupate după perioada construirii clădirii

După perioada construirii clădirii, numărul cel mai mare de locuințe era din perioadele 1971-1980 (208,4 mii sau 20,9%), 1981-1990 (204,8 mii sau 20,6%) și 1961-1970 (166 mii sau 16,7%). În cazul locuințelor situate în case individuale și înșiruite predominau perioadele de construire 1971-1980 (131,1 mii sau 20%), 1946-1960 (125 mii sau 19,1%) și 1961-1970 (114,9 mii sau 17,6%), iar în cazul locuințelor situate în blocuri de apartamente predominau cele construite în anii 1981-1990 (92,1 mii sau 27%), 1971-1980 (77,2 mii sau 22,7%) și 1961-1970 (51 mii sau 15%) (Tabelul 11.18 din Anexă și Figura 8).

Figura 8. Structura locuințelor ocupate după tipul clădirii în funcție de perioada construirii,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după disponibilitatea bucătăriei

Existența unei bucătării constituie unul dintre indicatorii de bază ai confortului locativ. Conform datelor recensământului, 856,4 mii locuințe ocupate (86%) dispuneau de bucătărie în interiorul locuinței. Alte 78,2 mii locuințe ocupate (7,9%) aveau un spațiu special amenajat pentru prepararea hranei în interiorul locuinței (zonă de gătit în locuință). În 60,6 mii locuințe ocupate (6,1%), bucătăria era amplasată în afara locuinței. Lipsa totală a bucătăriei sau a unui spațiu destinat preparării hranei a fost înregistrată doar în cazuri izolate, în 122 locuințe, dintre care 71 erau din categoria alte locuințe și unități de locuit. Prin urmare, 93,9% dintre locuințele ocupate dispun de o bucătărie sau de un spațiu special amenajat pentru prepararea hranei în interiorul locuinței (Tabelul 11.20 din Anexă și Figura 9).

Figura 9. Structura locuințelor ocupate în funcție de tipul și disponibilitatea bucătăriei,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după sistemul de aprovizionare cu apă rece

Accesul la apă rece reprezintă una dintre caracteristicile esențiale ale condițiilor de trai și calității locuirii.

Din totalul locuințelor ocupate, 675,4 mii (67,9%) erau conectate la rețeaua publică de alimentare cu apă cu acces direct în interiorul locuinței. În 109,6 mii (11%) locuințe exista sistem propriu de aprovizionare cu apă în interiorul locuinței. Alte 5,5 mii locuințe (0,6%) beneficiau de apă din rețeaua publică în afara locuinței, dar în interiorul clădirii. În 56,3 mii locuințe (5,7%), accesul la apă din rețeaua publică era situat în afara clădirii. Sisteme proprii de alimentare cu apă în afara clădirii sau locuinței erau utilizate în 19,7 mii cazuri (2%). Astfel, 78,9% dintre locuințele ocupate dispuneau de sistem de aprovizionare cu apă rece în interiorul locuinței, însă o proporție încă importantă continuau să utilizeze surse alternative de aprovizionare cu apă în afara locuinței.

Totodată, 128,7 mii locuințe (12,9%) nu dispuneau de sistem de aprovizionare cu apă rece. (Tabelul 11.22 din Anexă și Figura 10).

Figura 10. Structura locuințelor ocupate în funcție de sistemul de aprovizionare cu apă rece,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după sistemul de aprovizionare cu apă caldă

Gradul de dotare cu apă caldă a locuințelor era semnificativ mai redus decât cel privind apa rece.

Principala modalitate de asigurare cu apă caldă o reprezenta sistemele proprii de aprovizionare cu apă caldă, utilizate în 553, 2 mii locuințe (55,6%). Doar 129,4 mii locuințe (13,0%) beneficiau de apă caldă furnizată prin rețeaua publică în interiorul locuinței. Încă 2,9 mii locuințe (0,3%) beneficiau de rețea publică de aprovizionare cu apă caldă în afara locuinței dar în interiorul clădirii și 0,7 mii în afara clădirii (0,1%). Alte 7,3 mii locuințe aveau sistem propriu de aprovizionare cu apă caldă situat în afara clădirii sau locuinței (0,7%).

Aproape o treime dintre locuințe, respectiv 301,7 mii (30,3%), nu dispuneau de sistem de aprovizionare cu apă caldă.

Astfel, 682,6 mii locuințe ocupate sau 68,6% din totalul acestora dispuneau de aprovizionare cu apă caldă în interiorul locuinței.

Rezultatele evidențiază rolul dominant al sistemelor proprii în locuințe în aprovizionarea cu apă caldă (55,6%) (Tabelul 11.24 din Anexă și Figura 11).

Figura 11. Strucutura locuințelor ocupate în funcție de sistemul de aprovizionare cu apă caldă,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după disponibilitatea facilităților de baie/duș

Disponibilitatea unei băi sau a unui duș în locuință este unul dintre indicatorii de bază ai calității fondului locativ și ai nivelului de confort al populației. Prezența unei băi sau a unui duș indică nivelul de dotare sanitară a locuinței.

Astfel conform recensământului din 2024, dispuneau de baie sau duș în interiorul locuinței 682,7 mii dintre locuințele ocupate (68,6%), alte 7,6 mii locuințe (0,8%) dispuneau de baie sau duș în afara locuinței, dar în interiorul clădirii, iar 3,2 mii locuințe (0,3%) în afara clădirii. Astfel, peste două treimi din locuințele ocupate beneficiau de baie sau duș în interiorul locuinței, ponderea fiind mai redusă în locuințele din mediul rural (47,9%).

În același timp, 301,9 mii locuințe (30,3%) nu dispuneau de baie sau duș, majoritatea absolută (301,3 mii) fiind situate în casele individuale și înșiruite (Tabelul 11.26 din Anexă și Figura 12).

Figura 12. Structura locuințelor ocupate în funcție de tipul și disponibilitatea de baie/duș,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după disponibilitatea facilităților de WC (toaletei cu evacuare prin apă)

Disponibilitatea unei toalete cu apă (WC) în locuință constituie un indicator fundamental al calității condițiilor de locuit, al nivelului de echipare sanitară și al accesului populației la servicii de bază. O toaletă cu evacuare prin apă (WC) amplasată în interiorul locuinței exista în 631,8 mii locuințe (63,5%). Alte 7,1 mii locuințe (0,7%) dispuneau de WC în afara locuinței, dar în interiorul clădirii. Lipsa unei toalete cu evacuare prin apă (WC) a fost înregistrată în 356,4 mii locuințe ocupate (35,8%). Rezultatele RPL 2024 arată că nivelul de dotare cu WC (toaletă cu evacuare prin apă) rămâne ușor inferior celui privind existența băii sau a dușului și inferior (64,2% față de 69,7%) (Tabelul 11.28 din Anexă și Figura 13).

Figura 13. Structura locuințelor ocupate în funcție de tipul și disponibilitatea WC (toaletei cu apă),
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după conectarea la sistemul de canalizare

Conform rezultatelor recensământului din 2024, la rețea centralizată (sistem public de canalizare) erau conectate 415 mii locuințe ocupate (41,7%). Alte 337 mii locuințe (33,9%) dispuneau de sisteme proprii de evacuare a apelor uzate, iar 14,5 mii locuințe (1,5%) utilizau alte modalități de evacuare a apelor uzate. Totodată, 228,8 mii de locuințe ocupate (23,0%) nu dispuneau de sistem de canalizare (Tabelul 11.30 din Anexă și Figura 14).

Figura 14. Structura locuințelor ocupate în funcție de tipul și sistemul de canalizare,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după modul principal de încălzire a locuinței și tipul de combustibil folosit pentru încălzire

Din totalul de 995,3 mii locuințe ocupate, 197,0 mii (19,8%) erau conectate la termoficare centralizată. Un sistem termic propriu pentru încălzirea locuinței era utilizat de 292,2 mii din locuințele ocupate (29,4%). Alt tip de instalație pentru încălzirea locuinței, fără a dispune de un sistem (locuință încălzită de la sobă, cămin, șemineu, echipamente electrice etc.) era folosit de 504,4 mii din locuințele ocupate (50,7%). Nu dispuneau de nici un sistem sau instalație de încălzire doar 1,7 mii de locuințe ocupate (0,2%).

Din totalul locuințelor ocupate care dispuneau de un sistem termic propriu pentru încălzire (292,2 mii), principalul tip de combustibil folosit pentru încălzire era: gaz natural din rețea publică (240,4 mii), gaz lichefiat la butelie (0,8 mii), lemne, cărbune sau deșeuri agricole (47,5 mii), brichete, peleți (0,6 mii), energie electrică (2,2 mii) sau alt combustibil (0,8 mii). În cazul locuințelor care foloseau alt tip de instalație pentru încălzire (504,4 mii), principalul tip de combustibil folosit pentru încălzire era: lemne, cărbune sau deșeuri agricole (483,8 mii), gaz natural din rețea publică (7,7 mii), energie electrică (7 mii), gaz lichefiat la butelie (3,6 mii), brichete, peleți (2,2 mii).

Principala sursă de energie utilizată pentru încălzirea locuințelor era combustibilul solid (lemne, cărbune și deșeuri agricole), acesta fiind utilizat în 531,3 mii locuințe ocupate. Gazul natural din rețea publică era utilizat în 248,1 mii locuințe, energia electrică era folosită în 9,2 mii locuințe, gazul lichefiat la butelie în 4,3 mii locuințe, iar brichetele și peleții în 2,7 mii locuințe ocupate. (Tabelul 11.32 din Anexă și Figura 15).

Figura 15. Structura locuințelor ocupate în funcție de tipul și modul principal de încălzire a locuinței,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Locuințe ocupate după tipul principal de combustibil/energie folosit pentru gătit

Structura surselor de combustibil/energie utilizat pentru gătit (prepararea hranei) diferă semnificativ de cea utilizată pentru încălzire. Principala sursă de energie în acest caz era gazul natural din rețea publică, utilizat în 605,0 mii locuințe (60,8%). Urmează ca pondere gazul lichefiat la butelie, utilizat în 286,4 mii locuințe (28,8%), preponderent în mediul rural.

Combustibilul solid (lemne, cărbune și deșeuri agricole) era utilizat în 55,7 mii locuințe (5,6%), iar energia electrică în 47,3 mii locuințe (4,8%).

Astfel, gazul natural din rețea publică și gazul lichefiat la butelie reprezentau principalul combustibil folosit pentru gătit, în proporție de 89,6% (Tabelul 11.34 din Anexă).

Locuințe ocupate după dotarea cu instalație de aer condiționat

Din totalul de 995,3 mii locuințe ocupate, doar 125,8 mii erau dotate cu instalații de aer condiționat (12,6%), preponderent în mediul urban (Tabelul 11.36 din Anexă).

Locuințe ocupate după dotarea cu instalație pentru producerea energiei din surse regenerabile

Instalații pentru producerea energiei din surse regenerabile erau utilizate doar în 8,7 mii dintre locuințele ocupate, ceea ce reprezenta 0,9% (Tabelul 11.37 din Anexă). Astfel, utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul rezidențial din Republica Moldova se află încă într-o etapă incipientă de dezvoltare.

Anexă:

• Tabele privind caracteristici ale locuințelor (37 tabele .xlsx)

Note:

¹ Informația este prezentată pentru teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, mun. Bender (inclusiv comuna Proteagailovca), satele (comunele) Chițcani (inclusiv satele Mereneşti, Zahorna), Cremenciug și Gîsca (raionul Căușeni), Corjova (inclusiv satul Mahala) și satul Roghi din comuna Molovata Nouă (raionul Dubăsari). Informația se referă la toate clădirile rezidențiale și locuințe, indiferent de statutul ocupării acestora.

² Populația cu reședință obișnuită (populația ”rezidentă” sau PRO) – reprezintă populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 08.04.2024 (data de referință a recensământului), indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art. 4 al Legii 231/2022 privind recensământul populațieiși locuințelor).

³ Locuință convențională - reprezintă un spațiu independent din punct de vedere structural, care este proiectat pentru locuirea umană permanentă într-o locație fixă și nu este utilizată în întregime în scopuri nerezidențiale.

⁴ Spațiu colectiv de locuit (SCL) - una sau mai multe clădiri distincte, situate la aceeași adresă, destinate a fi locuite pentru perioade de durată diferită de către grupuri de persoane între care, în general, nu există legături de rudenie, și care sunt reunite, de regulă, în scopuri și interese comune și care pot folosi în comun unele spații și instalații, precum bucătăriile, sălile de mese, băile etc. (cămine studențești, cămine pentru vârstnici, mănăstiri etc).

⁵ Alte locuințe și unități de locuit - reprezintă încăperi ale construcțiilor care nu intră pe deplin în categoria unei locuințe convenționale fie pentru că este mobilă, semipermanentă sau improvizată, fie că nu este concepută pentru a fi locuită, dar care este sau poate fi, totuși, utilizată în scop de reședință a uneia sau mai multor persoane care sunt membre ale uneia sau mai multor gospodării private.

⁶ Persoană fără adăpost - persoana care nu are o adresă de reședință obișnuită (chiar dacă are o adresă de domiciliu în actele de identitate), și care trăiește pe străzi nedispunând de, sau nedorind să utilizeze, un adăpost care ar intra în categoria spațiilor de locuit, sau persoane care se mută frecvent de la un spațiu de locuit temporar la altul.

⁷ Locuință ocupată - locuință aflată în folosință a cel puțin unei gospodării și care este locuită de cel puțin o persoană cu reședință obișnuită, la momentul recenzării.

⁸ Locuință neocupată - reprezintă locuința în care la momentul recensământului nu locuiau persoane cu reședință obișnuită.

⁹ Locuință secundară - orice locuință care este utilizată ocazional în raport cu o alta locuință situată în aceeași ogradă, care este ocupată permanent.

¹⁰ Locuință sezonieră - orice locuință care este locuită sezonier / pe parcursul unui anotimp.

¹¹ Casă individuală reprezintă clădirea în care e situată locuința/locuințe, constituită din una sau mai multe camere locuibile și încăperi auxiliare, cu unul sau mai multe niveluri/etaje, destinată locuirii unei sau mai multor gospodării casnice. Este clădirea care nu este lipită de alte clădiri (de exemplu: clădirile cu o locuință amplasată pe un singur nivel sau pe mai multe niveluri, clădirile cu două locuințe dacă acestea sunt suprapuse (parter și un etaj).

¹² Casă înșiruită – două sau mai multe locuințe alipite, care au cel puțin un perete comun și au acces separat din exterior, indiferent dacă clădirea are un etaj sau mai multe.

¹³ Bloc de apartamente – clădire în care sunt situate două sau mai multe locuințe, accesul în care se efectuează dintr-un spațiu comun al acesteia. Blocul de apartamente poate avea una sau mai multe intrări/scări. Cel puțin una din intrări trebuie să aibă două sau mai multe locuințe. Blocul de apartamente de regulă are două și mai multe etaje, dar poate avea și un singur etaj.

¹⁴ Clădirile nerezidențiale în care există locuințe sunt clădiri al căror scop principal nu este rezidențial, fiind destinate în principal activităților economice (inclusiv comerciale, industriale), administrative sau instituționale, dar care conțin una sau mai multe locuințe ocupate de gospodării.

¹⁵ Locuință - construcție sau încăpere izolată, alcătuită din una sau mai multe încăperi de locuit și din încăperi auxiliare (bucătărie, bloc sanitar etc.), care satisface cerințele de trai ale uneia sau ale mai multor persoane. În calitate de locuință sunt recunoscute casele de locuit individuale, apartamentele, încăperile locuibile din cămine și din clădirile cu altă destinație.

¹⁶ Cameră locuibilă - încăperea din locuință care servește pentru locuit, având suprafața de cel puțin 4 mp, înălțimea de cel puțin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeței sale și care primește lumină naturală fie direct, fie indirect cu ajutorul ferestrelor și/sau ușilor. Nu se consideră camere de locuit: bucătăria, coridorul, antreul, tinda, veranda, holul nelocuibil, sala de baie și grupul sanitar, încăperile utilitare (spălătorii, uscătorii, cămările, debarale etc.).

¹⁷ Bucătărie – încăpere sau o parte dintr-o încăpere (cu suprafața de cel puțin 4 mp) destinată și utilizată pentru pregătirea hranei și dotată cu mijloacele necesare pregătirii hranei.

¹⁸ Zonă de gătit în locuință – spațiu destinat și utilizat pentru pregătirea hranei, situată în interiorul locuinței și dotată cu mijloacele necesare pregătirii hranei.

¹⁹ Baia/dușul - încăpere destinată asigurării igienei corporale, având instalații specifice acestui scop: cadă cu sau fără duș, sau numai duș și chiuvetă/ lavoar. Baia trebuie să aibă conexiuni fixe cu o sursă de alimentare cu apă de la rețeaua publică sau instalația proprie și o conductă de scurgere (canalizare) care iese din clădire.

²⁰ WC - toaletă cu evacuare prin apă, dacă are instalație prevăzută cu rezervor de apă și canal de evacuare, indiferent dacă este situat în interiorul băii sau într-o cameră separată din locuință sau din afara ei.

²¹ Sistem de canalizare - un sistem de conducte utilizat pentru evacuarea apelor uzate și a excrementelor din locuință către o instalație de epurare, un sistem public de canalizare sau un alt sistem de colectare a apelor uzate. Rețea centralizată se consideră dacă locuința este dotată cu instalație de evacuare a apelor menajere în rețeaua publică de canalizare. Sistem propriu se consideră dacă deversarea apei menajere se face printr-un sistem de evacuare propriu, construit pentru o singură locuință sau pentru un grup restrâns de locuințe. Alt sistem se consideră dacă pentru evacuarea apelor nu există un punct colector, dar apele sunt evacuate printr-o conductă într-un canal deschis, râu, șanț, într-o groapă, în grădină etc.

²² Termoficare centralizată - se consideră dacă locuința este utilată cu încălzire de la rețeaua publică, când sursa de asigurare a căldurii este de la centrala termoelectrică, cazangeria teritorială, cazangeria blocului sau mai multor blocuri de locuit.

²³ Sistem termic propriu - dacă locuința este utilată cu încălzire de la rețea proprie (autonomă), atunci când sursa de asigurare a căldurii sunt cazanele de capacitate mică ce se alimentează cu lemne de foc, deșeuri lemnoase, agricole sau cărbune, cu electricitate sau dacă acestea sunt conectate la rețeaua centrală de gaze naturale.

²⁴ Alt tip de instalație pentru încălzirea locuinței - dacă locuința este încălzită de la sobă, cămin, aragaz, convectoare, climatizoare, reșouri, alte încălzitoare portabile sau stabile.

²⁵ Instalație de aer condiționat - echipament fix sau integrat în clădire, destinat răcirii și/sau încălzirii aerului din una sau mai multe încăperi ale locuinței prin controlul temperaturii și, după caz, al umidității și circulației aerului.

²⁶ Instalație pentru producerea energiei din surse regenerabile - instalație amplasată la locuință sau pe terenul aferent acesteia, destinată producerii energiei electrice sau termice din surse regenerabile (energia solară, energia vântului, energia apei), pentru consumul propriu al gospodăriei și/sau pentru livrarea energiei în rețea.

Precizări metodologice generale despre RPL 2024:

Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.

RPL 2024 a fost realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).

Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:

• Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
• Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
• Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
• De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:
  • Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
  • Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
  • Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
  • Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
  • Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.
• Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
• Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.
• Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare si prelucrare a datelor RPL2024
• Pagina web oficială a Recensământului Populației și Locuințelor 2024
• Recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE) pentru recensămintele populației și locuințelor