Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia copiilor în anul 2021.

Situaţia demografică

Numărul copiilor este în descreștere continuă

La 1 ianuarie 2022, numărul copiilor de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 559,4 mii², sau 21,5% din numărul total al populației cu reședință obișnuită.

Datele graficului în format .xlsx

Rata natalității este în descreștere

Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2021, a constituit 29,2 mii³, fiind în descreștere cu 5,2%, față de anul precedent. Rata natalității înregistrată în anul 2021 a constituit 11,2 născuți-vii la 1000 locuitori, fiind cea mai joasă din ultimii 5 ani (vezi anexa, tabelul 2).

Datele graficului în format .xlsx

Băieții predomină în numărul copiilor născuți

Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,6% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 106 băieţi la 100 fete. Cei mai mulţi copii (86,0%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban

Vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2021, a constituit 25,1 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 23,8 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 27,1 ani. Distribuţia născuţilor-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de până la vârsta de 30 ani (57,4% din total născuți-vii).

Copiii născuți în afara căsătoriei predomină în mediul rural

Nivelul natalității extraconjugale, în anul 2021, a constituit 18,4%, sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 21,7% din născuți-vii comparativ cu 13,6% în mediul urban (vezi anexa, tabelul 4).

Educația copiilor

Educația timpurie

În anul 2021, în țară au activat 1483 instituții de educație timpurie, inclusiv 811 cu statut de creșă-grădiniță, 566 – grădinițe, 88 – școli-grădinițe, 16 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1468 unități sau 99,0%), 15 unități fiind instituții private. Din totalul de 1483 de instituții de educație timpurie, 77,0% au activat în mediul rural. În perioada 2017-2021, în general, numărul de instituții de educație timpurie a crescut cu 25 unități, înregistrând disparități pe medii de reședință, cu 22 unități mai mult în mediul urban și doar cu 3 unități mai mult în cel rural.

Datele graficului în format .xlsx

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în creștere

La sfârșitul anului 2021, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 137,1 mii persoane, înregistrând o majorare cu 3 mii copii sau cu 2,2%, comparativ cu anul precedent. Majorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în unitățile din mediul urban (cu 2,5 mii sau cu 3,8% față de anul 2020) (vezi anexa, tabelul 6).

În anul 2021, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul rural (50,3%) și au fost de sex masculin (51,6%).

Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământul preșcolar (90,0%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în regiunea Centru și mun. Chișinău (câte 90,7%), cea mai mică - în regiunea Sud (87,6%).

În anul 2021, la 100 locuri în instituțiile de educație timpurie din țară au revenit în medie 78 copii. Pe medii de reședință, se remarcă o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 locuri în mediul urban ‒ 95 copii, comparativ cu cel rural – 66 copii (în creștere comparativ cu anul 2020 – 91 și, respectiv, 65 copii la 100 locuri).

Distribuția pe raioane a numărului de copii la 100 locuri în instituțiile de educație timpurie variază. Astfel, cei mai mulți copii la 100 locuri au revenit în mun. Chișinău – 102 persoane, mun. Bălți – 96 persoane și raionul Ialoveni – 92 persoane, iar cei mai puțini copii la 100 locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 41 copii la 100 locuri.

În anul 2021, numărul copiilor cu deficienţe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși în instituțiile de educație timpurie cu destinație specială, a constituit 547 persoane. Majoritatea acestor copii (94,5%) fac parte din grupul de vârstă de 3 ani și peste și sunt cuprinși în educația preșcolară. În funcție de tipul necesităților, ponderi mai mari au revenit copiilor cu deficienţe de vorbire (34,2%), de vedere (29,4%) și de intelect (15,7%). Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau integrați 175 copii cu dizabilități și 1312 copii cu cerinţe educaţionale speciale.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2021/22, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1231 instituții, inclusiv 99 școli primare, 786 gimnazii, 338 licee și 8 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, aparțin sectorului public (98,1%) și 74,3% din total instituții au activat în mediul rural.

La începutul anului de studii 2021/22, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 336,7 mii elevi, cu 2,3 mii mai mulți față de 2020/21 (vezi anexa, tabelul 7).

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, în anul de studii 2020/21 50,7% din elevi erau băieți, iar 54,2% își făceau studiile în mediul urban. Ponderea copiilor înscriși în clasa I, care au urmat programe de educație preșcolară, a constituit 97,3%.

Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost cuprinși 41,0% de elevi, în învățământul gimnazial ‒ 47,8% și în cel liceal ‒ 11,2%.

Pe medii de reședință, învățământul liceal în mediul urban este mai atractiv. Fetele au predominat în nivelul liceal.

Repartizarea elevilor din învățământul primar și secundar general pe niveluri și medii de reședință este prezentată în figura de mai jos.

Datele graficului în format .xlsx

În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele au predominat în nivelul liceal.

Datele graficului în format .xlsx

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat

La începutul anului de studii 2021/22, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși 9,5 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (94,2%), iar 5,8% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Comparativ cu anul de studii 2017/18, în instituțiile de învățământ general s-a diminuat numărul de elevi cu cerințe educaționale speciale (cu 13,7%) și a crescut numărul de elevi cu dizabilități (cu 17,0%). Totodată, ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, care frecventează instituții de învăţământ cu destinație generală, s-a majorat pe parcursul ultimilor cinci ani cu 1,3 p.p.

Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor; în anul de studii 2021/22 acest indicator a constituit 65,7%, comparativ cu 34,3%.

Numărul elevilor din școlile pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică s-a redus cu 26,4% față de anul de studii 2017/18. În anul de studii 2021/22, 71 din elevii acestor școli erau copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală.

Învăţământul extraşcolar

În anul 2021, în țară au activat: 120 școli de muzică și artă pentru copii, în care și-au făcut studiile 22,3 mii copii; 50 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, în care au participat 31,1 mii copii; 8 centre de creație tehnică în care au participat 4,9 mii copii; 2 centre ale tinerilor naturaliști și 3 centre ale tinerilor turiști în care au participat 1,4 mii copii și respectiv, 1,8 mii copii.

În cadrul școlilor de muzică, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul (pentru 4,9 mii copii) și instrumentele cu coardă (pentru 3,1 mii copii), iar în cadrul școlilor de artă cele mai atractive au fost arta plastică (pentru 6,2 mii copii) și clasa coreografică (pentru 2,7 mii copii).

Biblioteci pentru copii

În anul 2021, au activat 105 biblioteci pentru copii: Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” și 104 biblioteci publice teritoriale / filiale pentru copii, cu 5 unități mai puține comparativ cu anul 2020 (vezi anexa, tabelul 9). 

În perioada 2017-2021 se atestă o tendință de diminuare a numărului de utilizatori activi în cadrul bibliotecilor (cu 36,1%), precum și micșorarea numărului de împrumuturi de documente (de 1,7 ori).

În același timp, numărul de vizitatori pe blogurile/ website-urile bibliotecilor pentru copii a crescut de 4 ori față de anul 2017 (149,4 mii în anul 2021, comparativ cu 36,9 mii în anul 2017).

În cadrul bibliotecilor pentru copii, în anul 2021 s-au desfășurat 6,8 mii activităţi cu caracter cultural, informațional, social, științific sau de alt ordin.

Protecţia socială a copiilor

Numărul beneficiarilor de indemnizații pentru copii este în creștere

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2022 numărul beneficiarilor de indemnizație unică la nașterea copilului a constituit 33,2 mii persoane (cu 3,5% mai mult față de 1 ianuarie 2018), inclusiv 15,2 mii persoane asigurate și 18,0 mii persoane neasigurate. Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 9459 lei.

Numărul beneficiarilor (mame, tați și alte persoane) de indemnizație pentru îngrijirea copilului, a constituit 81,4 mii beneficiari (cu 4,6% mai mult față de 1 ianuarie 2018), inclusiv 47,8 mii persoane asigurate și 33,6 mii persoane neasigurate. Numărul copiilor pentru care a fost oferită această indemnizație a fost de 84,5 mii copii. Proporția copiilor acoperiți cu indemnizație pentru îngrijirea copilului în numărul total al copiilor de până la 3 ani a constituit 95,6%, la 1 ianuarie 2022 (indicator ODD 1.3.1.b ) (vezi anexa, tabelul 10).

În cazul indemnizaţiei lunare, acordată pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani persoanelor asigurate, mărimea medie a constituit 2544,1 lei, faţă de 740,0 lei în cazul persoanelor neasigurate, acordată pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani. Din cele 47,8 mii persoane asigurate, care au beneficiat de indemnizaţie, 36,6 mii persoane au fost mame, 10,9 mii persoane - tați și 0,3 mii alte persoane. În cazul persoanelor neasigurate, din cei 33,6 mii beneficiari, 33,3 mii beneficiari au fost mame, 328 persoane - tați și 17 – alte persoane.

Datele graficului în format .xlsx

Indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului acoperă minimul de existență în cazul persoanelor asigurate, dar nu și în cazul persoanelor neasigurate

În ultimii 5 ani, mărimea minimului de existenţă pentru copii a crescut cu 17,3%. Astfel, valoarea minimului de existenţă, în anul 2021, a constituit în total pentru copii – 2074,6 lei, inclusiv 835,4 lei pentru copiii de până la 1 an, 1803,2 lei pentru copii în vârstă de 1-6 ani și 2342,5 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani.

Datele graficului în format .xlsx

Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la 3 ani, în cazul persoanelor asigurate, a depăşit de 3,0 ori minimul de existenţă stabilit pentru copiii în vârstă de până la 1 an și, în același timp, a acoperit de 1,4 ori minimul de existenţă pentru copii în vârstă de 1-6 ani.

Tabelul 1. Raportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului şi minimul de existenţă pentru copii,
la 1 ianuarie 2018-2022

Datele tabelului în format .xlsx

Însă, indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, acordată persoanelor neasigurate, a acoperit minimul de existență stabilit pentru copiii de până la 1 an în proporție de 88,6% și minimul de existență stabilit pentru copiii de 1- 6 ani în proporție mult mai mică - 41,0%.

Cei mai mulți copii care beneficiază de alocații sociale de stat sunt copiii cu dizabilități severe

La 1 ianuarie 2022, 10,6 mii copii cu dizabilități au beneficiat de alocaţii sociale de stat, 46,0% fiind copii cu dizabilităţi severe. Mărimea medie a alocaţiei lunare pentru copiii cu dizabilităţi a constituit 1356,5 lei, majorându-se de 2,4 ori, comparativ cu 1 ianuarie 2018. Beneficiari de alocaţii pentru pierderea întreţinătorului au fost 6,2 mii copii, mărimea alocaţiei lunare constituind 1089,2 lei, fiind de 2,5 ori mai mare, comparativ cu 1 ianuarie 2018.

Tabelul 2. Copii beneficiari de alocaţii sociale de stat și mărimea medie a alocației lunare, la 1 ianuarie 2018-2022

Datele tabelului în format .xlsx

Cei mai vulnerabili copii aflați în situații de risc sunt copiii din mediul rural

Conform datelor Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, la sfârșitul anului 2021, la evidenţă erau circa 8,3 mii copii aflați în situații de risc⁴, 73,8% dintre aceștia fiind din mediul rural. În numărul copiilor aflați în situație de risc au predominat fetele, constituind 51,2%. Fiecare al doilea copil (52,3%) avea vârsta de 7-15 ani, 22,7% aveau vârsta de 3-6 ani, 16,2% - vârsta de 16-17 ani și 8,8% - vârsta de 0-2 ani. Din numărul copiilor aflați în situații de risc, 172 copii erau copii cu dizabilități.

Din total copii în situații de risc, 6,3 mii copii au fost din categoria copiilor neglijați, 783 copii au fost supuși violenței, 547 copii aveau părinții/unicul părinte decedat, 294 copii aveau ambii părinți/unicul părinte care refuză să-și exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea copilului, iar restul copiilor (331 copii) aflândus-se în alte situații precum: practicarea vagabondajului, cerșitului, prostituției, lipsirea de îngrijire și supraveghere din partea părinților din cauza absenței acestora la domiciliu din motive necunoscute, copii care au fugit de acasă sau au fost alungați, copii abandonați de părinți, copii victime ale infracțiunilor și copii în cazul cărora în privința părinților/unicului părinte a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară.

Comparativ cu anul 2020, au fost înregistrați cu 9,6% mai puțini copii supuși violenței și cu 21,9% mai puțini copii neglijați (vezi anexa, tabelul 11).

Servicii sociale

Conform datelor Agenției Naționale Asistență Socială, pe parcursul anului 2021, copiii în vârstă de până la 18 ani au beneficiat de servicii sociale primare: 537 copii beneficiari ai cantinelor de ajutor social (52,9% fete și 47,1% băieți) și 101 copii beneficiari ai centrelor comunitare de asistență socială (63,4% fete și 36,6% băieți).

Tabelul 3. Copii în vârstă de până la 18 ani beneficiari de servicii sociale, pe tipuri de servicii și sexe, în anul 2021

Datele tabelului în format .xlsx

Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii sociale specializate au fost 3,1 mii copii în vârstă de până la 18 ani (47,2% fete și 52,8% băieți). De serviciile sociale acordate în centrele cu specializare înaltă au beneficiat 331 copii în vârsta de până la 18 ani (46,2% fete și 53,8% băieți).

În afară de aceasta, conform pachetului minim de servicii sociale, circa 45,5 mii copii (46,4% fete și 53,6% băieți) au beneficiat de sprijin pentru familiile cu copii și circa 1,4 mii copii (38,1% fete și 61,9% băieți) de asistență personală.

Sănătatea copiilor

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2021, numărul medicilor pediatri a constituit 459 medici. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani în medie au revenit 8 medici pediatri şi circa 44 paturi de toate profilurile pentru copii amplasate în instituțiile medico-sanitare. În total, în instituţiile medico-sanitare au fost internaţi 95,9 mii copii.

Tabelul 4.Asigurarea cu medici pediatri și paturi de toate profilurile pentru copii amplasate în instituțiile medico-sanitare, 2017-2021

Datele tabelului în format .xlsx

Afecțiunile din perioada perinatală sunt principala cauză a morbidității nou-născuților

Circa 8,0 mii copii s-au născut bolnavi ori s-au îmbolnăvit cu diverse boli, ceea ce a reprezentat 27,1% din numărul copiilor născuți-vii (vezi anexa, tabelul 15). Afecțiunile din perioada perinatală sunt în topul cauzelor morbidității copiilor nou-născuți. Numărul afecțiunilor, a căror origine se situează în perioada perinatală a copiilor, s-a micșorat de la 10,8 mii cazuri noi în anul 2017 până la 9,3 mii cazuri noi în anul 2021. Preponderent, acestea includ tulburările legate de greutatea insuficientă la naștere, suferința respiratorie a nou-născutului, pneumopatia congenitală, infecții specifice perioadei perinatale și hipoxia intrauterină și asfixia obstreticală.

Totodată, conform datelor instituțiilor medico-sanitare, circa 1,7 mii născuți-vii s-au născut prematur sau 5,7% din total născuți-vii, iar 1,7 mii născuți-vii au avut greutatea de până la 2500 gr. sau 5,7% din total născuți-vii.

Copiii în primul an de viață suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, anemie și afecțiuni din perioada perinatală

Incidenţa prin boli la copii în primul an de viaţă aconstituit 957,3 cazuri noi la 1000 copii. Cel mai des copiii au suferit de boli ale aparatului respirator (592 cazuri noi la 1000 copii), anemie (91 cazuri noi la 1000 copii), afecţiuni din perioada perinatală (42 cazuri noi la 1000 copii), boli infecţioase şi parazitare (31 cazuri noi la 1000 copii) și boli ale sistemului nervos (28 cazuri noi la 1000 copii) (vezi anexa, tabelul 16).

Datele graficului în format .xlsx

Copiii de 0-17 ani suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, boli infecțioase și diverse leziuni traumatice

La sfârșitul anului 2021, în structura incidenței prin boli la copiii în vârstă de 0-17 ani au predominat bolile aparatului respirator (394 cazuri noi la 1000 copii), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (40 cazuri noi la 1000 copii), bolile infecțioase și parazitare (36 cazuri noi la 1000 copii), bolile pielii și țesutului celular subcutanat (27 cazuri noi la 1000 copii), bolile sistemului nervos și organelor de simț (26 cazuri noi la 1000 copii), afecțiunile sângelui și organelor hematopoietice (17 cazuri noi la 1000 copii), bolile aparatului digestiv (15 cazuri noi la 1000 copii) (vezi anexa, tabelul 17).

Printre bolile infecțioase și parazitare, întâlnite cel mai des la copii, au fost infecțiile acute ale căilor respiratorii (238 cazuri la 1000 copii), pneumoniile, bronhopneumoniile acute (44 cazuri la 1000 copii), infecțiile cu coronavirus de tip nou (COVID-19) (20 cazuri la 1000 copii), varicela (7 cazuri la 1000 copii).

Datele graficului în format .xlsx

Cele mai multe cazuri noi de tumori la copii se atestă la nivelul țesutului limfoid, creierului și altor părți ale sistemului nervos

În anul 2021, numărul cazurilor noi de tumori maligne a scăzut, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani revenind 13,5 cazuri noi, comparativ cu 13,9 cazuri noi în anul 2020. În structura incidenței prin tumori maligne în cazul copiilor au prevalat tumorile la nivelul țesutului limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 44,7%, creierului și altor părți ale sistemului nervos central – 18,4%, oaselor și cartilajelor articulare – 10,5%, țesutului mesotelial și ale țesuturilor moi – 9,2%, precum și la nivelul altor localizări – 17,2%.

Datele graficului în format .xlsx

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul copiilor cu vârsta de 5-14 ani și a băieților

Incidența prin tumori maligne a fost mai mare la copiii cu vârsta de 5-14 ani. La fel, aceasta a fost mai mare în cazul băieților (18,0 cazuri noi la 100 mii băieți comparativ cu 8,8 cazuri noi la 100 mii fete).

Datele graficului în format .xlsx

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare în cazul copiilor în vârstă de 5-14 ani și al fetelor

În anul 2021, la 100 mii copii de 0-17 ani au revenit 16,5 cazuri noi de tuberculoză activă. Incidența prin tuberculoză activă, la 100 mii copii în vârstă de 0-14 ani a constituit 16,3 cazuri noi (indicator ODD 3.3.2 ). Circa 48,4% din cazuri au fost înregistrate la copiii în vârstă de 5-14 ani și 57,0% în rândul fetelor. De asemenea, tuberculoza la copii a predominat în mediul rural, unde s-au înregistrat 55,9% din cazuri.

Copiii supuși examinării profilactice cel mai des sunt depistați cu acuitate vizuală scăzută

În anul 2021, circa 257,4 mii copii au fost supuși examenelor profilactice, cu 27,5% mai mult față de anul 2020. Astfel, la 1000 copii în vârstă de 0-17 ani examinați au revenit 10,1copii depistați cu acuitate vizuală, 4,6 copii cu tulburări de vorbire, 4,4 copii cu dereglări de ţinută, 3,9 copii cu scolioză.

Copiii recunoscuți cu dizabilitate primară sunt preponderent din mediul rural și au ca cauză principală a dizabilității tulburările mentale și malformațiile congenitale

În anul 2021, au fost recunoscuţi cu dizabilitate primară (caz nou) 1,5 mii copii în vârstă de 0-17 ani, 60,0 % din aceștia fiind din mediul rural. Fiecare al patrulea copil diagnosticat avea vârsta de 0-2 ani, iar fiecare al treilea avea vârsta cuprinsă între 3-6 ani. Cauzele predominante ale dizabilității primare rămân a fi tulburările mentale și de comportament (31,3%), malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale (21,9%) și bolile sistemului nervos (13,1%). De menționat, că în mediul rural ponderea copiilor cu grad sever de dizabilitate în total copii recunoscuţi cu dizabilitate primară a fost mai mică, comparativ cu mediul urban (32,7% comparativ cu 47,0%). În anul 2021, au fost deserviți de instituţiile medico-sanitare 11,9 mii copii cu dizabilități (vezi anexa, tabelul 21).

Datele graficului în format .xlsx

Infracționalitatea juvenilă

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021, la 100 mii minori (0-17 ani) au revenit 124 infracţiuni, faţă de 134 infracţiuni în anul 2017. Ponderea infracţiunilor comise de minori în total infracţiuni a constituit 2,6%.

Datele graficului în format .xlsx

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile, cu o pondere de 52,8% din total infracţiuni, jafurile – 9,5%, cazurile de huliganism – 6,5%, vătămările intenționate – 2,4% și tâlhării – 1,7%, precum și alte infracțiuni – 27,1%.

Numărul total al minorilor care au comis infracţiuni, în anul 2021, a constituit 1163 copii, inclusiv 1091 copii cu vârsta 14-17 ani (93,8%), restul având vârsta de până la 14 ani (vexi anexa, tabelul 26). Preponderent infracţiunile au fost săvârşite de băieţi, 93,5% faţă de 6,5% în cazul fetelor.

Conform datelor Agenției de Administare a Instanțelor Judecătorești, la sfârșitul anului 2021, numărul minorilor condamnaţi în primă instanță a constituit 330 copii, la 100 mii minori revenind 59 copii condamnaţi (vezi anexa, tabelul 27). Numărul minorilor deținuți în arest preventiv a constituit 15 copii, iar numărul minorilor condamnați definitiv care executau pedeapsa cu închisoarea a constituit 30 copii.

Caracteristica gospodăriilor cu copii

Gospodăriile cu copii au în componența lor preponderent un singur copil, gospodăriile cu mai mulți copii fiind caracteristice mai mult mediului rural

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2021, din total gospodării 30,4% au avut la întreținere cel puțin un copil sub 18 ani, din care 48,8% au avut un singur copil, 37,1% – doi copii, iar 14,0% – trei și mai mulți copii. În medie, la o gospodărie cu copii au revenit 1,7 copii. Gospodăriile cu mulți copii sunt caracteristice mai mult pentru mediul rural, unde au fost concentrate 71,1% din totalul gospodăriilor cu 3 copii și mai mult.

În mediul urban ponderea gospodăriilor monoparentale este mai mare decât în mediul rural

În funcție de tipul gospodăriei, acestea au fost formate preponderent din cupluri familiale (62,9%) și gospodării atribuite la categoria „alte gospodării cu copii”, acestea fiind cazurile gospodăriilor formate din mai multe nuclee familiale (30,5%). Gospodăriile monoparentale au constituit 6,6% din totalul gospodăriilor cu copii. În mediul urban, ponderea gospodăriilor monoparentale a fost cu 4,9 puncte procentuale mai mare, comparativ cu mediul rural (9,3% față de 4,4%).

Ponderea gospodăriilor cu copii și cu persoane plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru, în mediul rural, este mai mare decât ponderea acestora în mediul urban

Din total gospodării cu copii, 15,8% au fost gospodării cu cel puțin un membru plecat peste hotare la lucru sau în căutare de lucru. În mediul rural ponderea acestor gospodării a constituit 19,6%, față de 10,9% în mediul urban. În funcție de numărul copiilor, gospodăriile cu persoane plecate peste hotare se repartizează după cum urmează: 45,2% – gospodării cu un copil, 37,9% – cu doi copii și 16,8% – cu trei și mai mulți copii.

Datele graficului în format .xlsx

Gospodăriile cu copii au venituri mult mai mici decât cele fără copii

Veniturile gospodăriilor casnice cu copii sunt mai mici decât veniturile gospodăriilor fără copii. În medie, în anul 2021, veniturile disponibile ale gospodăriilor cu copii au constituit 3005,0 lei lunar pe o persoană sau de 1,3 ori mai puțin, comparativ cu veniturile gospodăriilor fără copii. Pe măsura creșterii numărului de copii în gospodărie, descrește și valoarea medie a veniturilor acesteia, de la 3568,1 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil până la 2034,7 lei în cazul celor cu 3 și mai mulți copii (vezi anexa, tabelul 34).

Principala sursă de formare a veniturilor gospodăriilor a fost activitatea salarială (55,0%), fiind urmată de veniturile din activitatea individuală non-agricolă (10,0%), prestații sociale (9,2%) și activitatea individuală agricolă (7,7%). Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 14,8% (vezi anexa, tabelul 33).

În mediul urban se consumă mai multe produse bogate în proteine, iar în mediul rural mai multe produse de panificație

Paternul de consum al gospodăriilor cu copii, în anul 2021, s-a caracterizat prin consum de pâine și produse de panificație în cuantum de 8,9 kg/persoană, carne și preparate din carne – 4,0 kg/persoană, lapte și produse lactate – 17,1 litri/persoană, cartofi – 3,6 kg/persoană, legume și bostănoase – 8,6 kg/persoană, fructe și pomușoare – 5,2 kg/persoană.

În mediul urban s-au consumat mai multe produse bogate în proteine, cum ar fi carnea (4,3 kg/persoană față de 3,8 în rural), laptele (18,7 litri/persoană față de 15,9 în rural) și ouăle (16,0 bucăți/persoană față de 15,5 în rural). În mediul rural, însă, s-a remarcat un consum mai mare de produse de panificație (9,5 kg/persoană față de 8,0 în urban) (vezi anexa, tabelul 38).

Condițiile de trai ale gospodăriilor cu copii din mediul rural diferă de cele din mediul rural

Condițiile de trai din perspectiva accesului la comodități, diferă semnificativ pentru gospodăriile cu copii de la sat și cele de la oraș. În mediul urban, gospodăriile cu copii locuiesc în condiții mult mai bune decât cele din mediul rural. Astfel, în orașe 98,2% din gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 97,5% – de sisteme de canalizare, 92,2% – de baie sau duș în locuință și 81,2% – de gaze din rețea. În schimb, la sate doar 84,0% din gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 77,0% – de sisteme de canalizare, 59,5% – de baie sau duș în interior și doar 40,4% – de gaze din rețea.

Datele graficului în format .xlsx

Conform opiniei gospodăriilor cu copii, circa 87 la sută din acestea considerau, că în anul 2021 nu au intervenit careva schimbări majore în nivelul de bunăstare al gospodăriilor, comparativ cu anul precedent, 6,3% au menționat că trăiesc mai bine, iar 6,5% considerau că situația s-a înrăutățit. Pentru necesitățile minime ale gospodăriei, conform aprecierilor respondenților cu copii, ar fi suficientă suma de 2296,7 lei lunar pe o persoană. Totodată, pentru un trai decent a fost menționat necesarul de 4501,9 lei în medie pe o persoană (vezi anexa, tabelul 39).

În anul 2021, ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în totalul cheltuielilor gospodăriilor (indicatorul ODD 3.8.2.a  ) pentru gospodăriile cu copii a fost de circa 1,5 ori mai mică față de gospodăriile fără copii (11,2% comparativ cu 17,1%) (vezi anexa, tabelul 40).

• Anexă (40 tabele format .xlsx)

Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind: i) infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender, ii) învățământul primar și secundar general, care includ instituțiile de învățământ aflate pe acest teritoriu în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și iii) dizabilitatea primară, care includ și persoanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, care s-au adresat la Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru determinarea dizabilității.
² Datele cu privire la numărul populației copiilor, la 1 ianuarie 2022, sunt provizorii. Numărul populației, cât și indicatorii relativi dependenți de numărul populației sunt raportați la populația cu reședință obișnuită. Indicatorii relativi pentru anul 2020 au fost recalculați folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021. 
Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
³ Datele privind numărul născuților-vii pentru anul 2021 sunt provizorii.
⁴ Noțiunea de copil aflat în situație de risc, violență și neglijare sunt utilizate în conformitate cu Legea 140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica socială 
• Calendarul de diseminare electronica a informațiilor statistice în anul 2022

  ​​​​​

Eurostat

• Baza de date a Eurostat

Direcția Statistică a ONU

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă