Tinerii în Republica Moldova în anul 2017

Tinerii în Republica Moldova în anul 2017

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în anul 2017.

Situaţia demografică

Tinerii reprezintă aproape a patra parte din populația lumii

La nivel global tinerii cu vârsta de 15-29 ani reprezintă 1,8 miliarde, ceea ce înseamnă circa 24% din populația lumii, cifră care nu a fost niciodată până acum înregistrată1. În Africa și Asia însă, fiecare a treia persoană este tânără. Până în anul 2050, se estimează că, ponderea tinerilor se va reduce sub 20%.

Tinerii reprezintă a treia parte din populația țării, numărul lor fiind în scădere continuă

Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2018 a constituit 3547,5 mii persoane, din care 1149,6 mii sau 32,4% sunt tineri cu vârsta14-34 ani2. Repartizarea tinerilor pe sexe, se prezintă astfel: 49,0% – femei şi 51,0% – bărbaţi.Generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant. Pe parcursul ultimilor ani putem observa o descreştere a populaţiei cu vârsta de 14-19 ani cu 45,3 mii persoane, ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 22,0% la 01.01.2014, până la 19,8% la 01.01.2018. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 61,0 mii persoane, ponderea s-a micşorat cu 3,3 puncte procentuale, numărul persoanelor în vârstă de 25-29 ani de asemenea este în scădere (cu 31 de mii), iar numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 ani a crescut cu 45,4 mii sau 5,9 puncte procentuale.

Figura 1. Structura populaţiei tinere pe grupe de vârstă şi mediu de reşedinţă, la 1 ianuarie 2018

Cei mai mulți tineri sunt în mediul rural, unde este concentrată o pondere mai mare a tinerilor de până la 25 ani

Analizând numărul tinerilor pe medii de reşedinţă, observăm că structura pe grupe de vârstă este diferită, modificându-se pe parcursul anilor, şi anume: la începutul anului 2014, în mediul rural, cei mai mulţi tineri aparţineau grupului de vârstă 20-24 ani (27,2%), iar în mediul urban predominau tinerii cu vârsta de 25-29 ani (33,7%), pe când în anul 2018, în mediul rural 28,5% sunt persoane care au vârsta de 25-29 ani, iar în mediul urban 37,9% (în creştere cu 11 puncte procentuale) reprezintă tinerii de 30-34 ani.

Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât cele din urban

Distribuţia născuţilor-vii după grupul de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 35 ani (89% din total născuți). Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 24,8 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv la 23,7 şi 26,5 ani. Din punct de vedere al stării civile, în anul 2017 numărul copiilor născuţi de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 6,4 mii (21,1% din numărul total al născuţilor-vii de mamele cu vârsta de 14-34 ani).

Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere

Numărul întreruperilor de sarcină, în anul 2017, a constituit 9,2 mii cazuri, fiind în scădere cu 11,8% comparativ cu anul precedent. Circa 92% din cazuri aparțin femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani revin 16,9 cazuri de întrerupere a sarcinii.

Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri

În anul 2017, s-au încheiat 20,9 mii căsătorii. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a fost de 15,5 mii, din care majoritatea (93%) de persoanele tinere cu vârsta de 16-34 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2017, aparţin grupului de vârstă 25-29 ani (39%), iar femeile din grupul de vârstă 20-24 ani (38,1%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,5 ani pentru bărbaţi şi 25,7 ani pentru femei.

Figura 2. Distribuţia primei căsătorii pe grupe de vârstă, 2013 și 2017

Astfel, a scăzut cu 2,0 puncte procentuale ponderea primelor căsătorii, înregistrate la vârsta de 20-24 ani, în totalul căsătoriilor încheiate pentru prima dată și ponderea căsătoriilor timpurii (în vârstă 16-19 ani). În acelaşi timp, ponderea fetelor şi băieţilor care se căsătoresc la vârstă de 25-29 ani și 30-34 a crescut cu 2,0 și 0,8 puncte procentuale, respectiv.

Numărul total al divorţurilor pronunţate prin hotărârea judecătorească în anul 2017 a fost de 9,3 mii, din care 51,4% constituie femei și 39,5% bărbaţi în vârstă de 16-34 ani.

Figura 3. Numărul căsătoriilor şi divorţurilor la tinerii cu vârsta de 16-34 ani, 2013-2017

Pe parcursul perioadei 2013-2017, intensitatea acestor procese de la an la an a fost în scădere. Drept urmare, numărul căsătoriilor înregistrate s-a micşorat cu 18,3% (atât la bărbați cât și la femei), iar numărul divorţurilor – cu 20,9% în cazul bărbaţilor şi 19,5% - cel al femeilor.

Educaţia

Numărul elevilor și studenților este în descreștere continuă

Populația de vârstă școlară (14-23 ani) s-a redus în perioada anilor 2013-2017, constituind 477,3 mii persoane către începutul anului 2018, și înregistrând o reducere cu 7,5% față de anul 2013. Concomitent s-a produs și reducerea efectivelor de elevi/studenți cuprinși în sistemul de educație cu circa 20% față de anul 2013/14, numărul acestora constituind 186,5 mii persoane, în anul 2017/18.

Figura 4. Evoluția numărului de elevi şi studenți în vârstă de 14-23 ani, 2013/14-2017/18

În anul de studii 2017/18 numărul de elevi și studenți în vârstă de 14-23 ani ce revin la 10 mii locuitori a constituit 526 persoane comparativ cu 654 în anul de studii 2013/14. La 10 mii locuitori, revin 269 elevi din învățământul primar și secundar general, 128 elevi din învățământul profesional tehnic și 129 studenți din învățământul superior.

În anul 2017, în țară au fost înregistrați 74,3 mii absolvenți, sau cu 23,6% mai puțin decât în anul 2013. Circa 40% elevi au absolvit învățământul gimnazial, 26,8% au constituit absolvenții instituțiilor de învățământ superior, 18,8% au fost absolvenți ai învățământului profesional tehnic și 4,2% - absolvenții liceelor. În medie la 10 mii locuitori revin 84 absolvenți ai învățământului gimnazial, 56 – ai învățământului superior, 39 - profesional tehnic și 30 absolvenți ai liceelor.

Figura 5. Numărul absolvenților, 2013-2017

Numărul studenților este în descreștere, doar fiecare al cincilea urmează ciclul II de master

La începutul anului de studii 2017/18, învățământul superior cuprindea 65,5 mii studenți, trei pătrimi dintre aceștia fiind în ciclul de licență. În ultimii cinci ani numărul de studenți în învățământul superior înregistrează o tendință descendentă la toate tipurile de programe de studii, totodată, evoluând negativ în cazul studiilor superioare de licență (față de anul de studii 2013/14 cu 28,4 mii sau 36,6% mai puțin).

Figura 6. Structura studenților instituțiilor de învățământ superior pe programe de studii și sexe, 2013/14 și 2017/18

Femeile predomină în învățământul superior, atât la nivelul ciclului de licență cât și master

În anul de studii 2017/18, proporția femeilor în numărul total de studenți este de 58 la sută. Totodată, repartizarea studenților pe programe în funcție de gen relevă că peste două treimi din studenții studiilor integrate sunt femei, la fel, femeile predomină la master (62,7%) comparativ cu ciclul de licență (55,9%).

Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste între 19 și 23 ani, acestea fiind vârstele teoretice ale învățământului superior (68,5% din total studenți). Totodată, în anul de studii 2017/18 vârsta medie a studenților a fost de 23,3 ani, cu diferențe în funcție de gen, 23,4 ani la femei și 23,1 ani la bărbați. Pentru comparație în anul de studii 2013/14 vârsta medie a studenților a fost de 22,7 ani, la femei 22,7 ani, iar la bărbați 22,8 ani.
La nivelul anului de studii 2017/18, în sistemul de învățământ superior erau cuprinse 28 la sută dintre persoanele cu vârsta de 19-23 ani. Astfel, comparativ cu anul de studii 2013/14 s-a înregistrat o scădere cu circa 5 puncte procentuale a ratei brute de cuprindere la acest nivel educațional.

În anul 2017, învățământul superior au absolvit 19,9 mii persoane, dintre care 13,4 mii persoane au obținut diploma de licență (67,3%), iar 6,5 mii diploma de master sau cea echivalentă la acest nivel (32,7%).

Figura 7. Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pe programe de studii și sexe, 2013/14 și 2017/18

Corelat cu scăderea numărului de studenți, a scăzut și numărul de absolvenți de la un an la altul, în special la nivelul de licență, cu circa o pătrime față de anul 2013.

Figura 8. Distribuirea absolvenților instituțiilor de învățământ superior (licență și master) pe domenii fundamentale, în anul de studii 2017/18

În învățământul superior, 42,7% sunt absolvenți din domeniul business, administrare și drept, urmat de ponderea de 16,4% a absolvenților domeniului educație și de 11,8% a absolvenților domeniului inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții.

Femeile tinere au un grad de instruire mai mare decât bărbații tineri, iar tinerii din orașe un nivel mai mai mare decât cei de la sate

În ultimii 10 ani gradul de instruire al tinerilor de 20 - 24 ani3nu a suferit modificări esențiale, variind între 75 și 78 procente. În anul 2017, indicatorul a avut valoarea de 78,2%. Disparități importante s-au înregistrat în distribuția acestui indicator pe sexe și medii de reședință: femeile tinere au un grad de instruire mai mare decât bărbații (80,1% față de 76,5%), iar tinerii din orașe au un grad de instruire cu mult mai ridicat decât cei de la sate (90,0% față de 70,7%).

Fiecare al cincilea tânăr de 18-24 ani a părăsit timpuriu sistemul educațional, preponderent cei de la sate

Ponderea tinerilor care părăsesc timpuriu sistemul educațional4 nu a variat semnificativ în ultimii 10 ani, oscilând între valorile 20%-22% și constituind 19,4% în 2017. În ultimii doi ani se observă o tendință de descreștere a indicatorului în cazul bărbaților tineri. Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional în rândul tinerilor de la sate este de două ori și jumătate mai mare față de tinerii de la orașe (25,0% față de 10,3%).

Gospodăriile cu tineri

Gospodăriile formate numai din tineri sunt preponderente în mediul urban, în mediul rural fiind caracteristice familiile formate din tineri și părinți sau alte persoane

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice din total gospodării 9,8% au în componența lor familii tinere în vârsta de 14-34 ani, din care circa 67% constituie gospodăriile formate numai din familii tinere, circa 24% - gospodăriile din familii tinere cu părinții acestora, iar 8,7% - gospodăriile din familii tinere și alte persoane. Gospodăriile formate numai din familii tinere care locuiesc separat sunt caracteristice în special pentru mediul urban, în timp ce în mediul rural sunt mai frecvente cazurile gospodăriilor formate din familii tinere care locuiesc cu părinți și gospodăriile din familii tinere și alte persoane.

Figura 9. Distribuția gospodăriilor formate din tineri după tipul gospodăriei și medii, în anul 2017

În general, ponderea gospodăriilor cu familii tinere a început sa scadă începînd cu anul 2014 și până în prezent (-1,9 puncte procentuale), (vezi anexa, tabelul 14).

Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților

Principalele surse de venit a tinerilor (14-34 ani) sunt mijloacele financiare din activitatea salarială în sectorul non-agricol (32,1%) și din partea părinților/întreținere (23,8%), fiind urmate de transferurile din afara țării și plățile sociale (circa 11%), activitatea agricolă pe cont propriu (8,5%).

Sursele de venit a tinerilor variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile de întreținere scad de la 66,5% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 2,7% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care, mai importante devin plățile salariale în sectorul non agricol (50,2%).

Figura 10. Structura veniturilor disponibile pe grupe de vârstă, în anul 2017

Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială în sectorul non-agricol este sursa principală de venit pentru 47,6% din tinerii din mediul urban (în mediul rural circa 17%). Totodată, activitatea individuală agricolă este o sursă de venit pentru 14,7% din tinerii din mediul rural.

În ultimii ani, se atestă o reducere a tinerilor care sunt la întreținerea rudelor (-5,4 puncte procentuale), dar tot mai mulți au drept sursă de venit activitatea salarială în sectorul non-agricol (+3,0 puncte procentuale) (vezi anexa, tabelul 16).

Gospodăriile cu tineri au un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată superior nivelului pe țară

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată al gospodăriilor în componența cărora sunt familii tinere este superior față de media pe țară. Cele mai mari decalaje se înregistrează pentru computer, cuptor cu microunde, mașina de spălat rufe automat, aspirator de praf și autoturism.

Figura 11. Dotarea gospodăriilor cu familii tinere cu bunuri de folosință îndelungată, în anul 2017

Gospodăriile formate doar din familii tinere au acces mai sporit la mașini automate de spălat rufe și aspiratoare de praf, în timp ce tinerii care locuiesc împreună cu părinții au o dotare mai bună cu televizoare, computere și autoturisme.

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată al gospodăriilor din mediul urban este superior celui din rural. Astfel, dacă în mediul urban circa 92,0% gospodării cu familii tinere au computere, atunci în mediul rural numai 71,5%. Cu mașină automată de spălat rufe sunt dotate 91,7% de gospodării în mediul urban, în rural doar 54,6%. Procentul gospodăriilor cu aspiratoare variază între 84,4% în mediul urban și 57,5% în cel rural (vezi anexa, tabelul 22).

Gospodăriile cu tineri din mediul urban își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun într-o măsură mai mare comparativ cu cele din mediul rural

Gospodăriile în componența cărora sunt familii tinere în proporție de 73 la sută apreciază nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 23% - bun sau foarte bun, iar circa 5% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În funcție de tipul gospodăriei, cel mai mult își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, gospodăriile formate doar din familii tinere (23,7%).

Figura 12. Aprecierea nivelului de trai al gospodăriilor cu familii tinere, 2013-2017

Mediul de reședință joacă un rol foarte important în determinarea nivelului de trai. Astfel, mediului urban îi este caracteristică o pondere mai mare a gospodăriilor cu un nivel de trai bun sau foarte bun (26,2% față de 17,9% în rural), tot aici, numai 3,8% din gospodăriile cu familii tinere își apreciază nivelul de trai ca fiind unul rău, comparativ cu 5,8% în mediul rural (vezi anexa, tabelul 23).

În ultimii ani, se constată o creștere a ponderii gospodăriilor cu nivel de trai bun, cu 8,3 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, în timp ce ponderea gospodăriilor cu nivel de trai rău este în descreștere cu 5,4 puncte procentuale.

Tinerii își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, cei din mediul rural în măsură mai mare comparativ cu cei din mediul urban

Tinerii preponderent își apreciază starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună (79,2%), 18,9% au declarat starea de sănătate satisfăcătoare și doar 1,9% o consideră rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 88,9% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 69,2% pentru cei cu vârsta de 30-34 ani. Totodată, comparativ cu anul 2013 ponderea tinerilor cu starea de sănătate pozitivă a crescut cu 5,7 puncte procentuale.

Figura 13. Structura tinerilor după starea de sănătate declarată, pe grupe de vârstă, în anul 2017

Tinerii din mediul urban declară mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (20,8%) decât cei din mediul rural (17,2%). Totodată, tinerii din mediul rural au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 80,7% comparativ cu 77,7% în mediul urban.Femeile sunt mai critice față de perceperea stării de sănătate, în special cele cuprinse cu vârsta între 14-19 ani, care au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 87,3% față de 89,8% în cazul bărbaților (vezi anexa, tabelul 18).

Aproape fiecare al șaselea tânăr este fumător, cei mai activi fiind cei în vârstă de 30-34 ani

Conform rezultatelor studiului din 2016 privind „Accesul populației la serviciile de sănătate”5, ponderea fumătorilor printre tineri a constituit 17%. Circa 75% din tineri au declarat că nu au fumat niciodată, iar 8,3% - au fumat anterior. Cei mai activi fumători s-au dovedit a fi persoanele în vârstă de 30-34 ani (23%), din care 76,5% fumează până la 20 țigări/zi, iar 23,5% - mai mult de 20 țigari/zi. Ponderea cea mai mare a tinerilor pentru care fumatul ține de trecut la fel se referă la grupul de vârstă 30-34 ani și a constituit 10,4%.

Tinerii din mediul urban fumează mai mult decât cei din mediul rural

Pe medii de reședință se constată că rata fumătorilor este mai mare în mediul urban (21,8% față de 12,5% în rural), situația este similară pentru toate grupele de vârstă. Ponderea fumătorilor cu un consum de peste 20 țigări/zi la fel este mai mare în mediul urban (18,4% față de 7,8% în rural).

Figura 14. Rata fumătorilor pe grupe de vârstă și medii de reședință, în anul 2016

Numărul bărbaților care fumează este de șase ori mai mare decât cel al femeilor, fiind însă în scădere la bărbați și în creștere la femei

În funcție de sex, practic fiecare al treilea bărbat cu vârsta între 14-34 ani fumează, în timp ce femeile fumătoare constituie doar 4,8%. Comparativ cu datele studiului precedent din 2012, numărul bărbaților fumători este în scădere (cu 0,9 puncte procentuale), în timp ce numărul femeilor care fumează a crescut de la 3,2% în 2012 până la 4,8% în 2016.

Numărul cazurilor de infecţie cu virusul HIV la tineri s-a majorat

În anul 2017, numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodificienței umane (HIV) a constituit 314 persoane, cu 18,5 % mai mult față de anul 2013, iar ponderea femeilor a scăzut de la 50,6% în anul 2013 până la 48,1% în anul 2017. În structura incidenţei cu virusul HIV pentru tinerii cu vârsta 15-34 ani se relevă o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (38,9%), după care urmează grupul de vârstă 25-29 ani (34,7%), iar pentru grupul de vârstă 15-24 ani se înregistrează o pondere de 26,4%.

Figura 15. Incidența tinerilor cu virusul HIV la 100 mii locuitori de vârsta respectivă, pe grupe de vârstă și sexe, 2013-2017

La 100 mii tineri cu vârsta de 15-19 ani revin 9 cazuri, 26 cazuri pentru grupul de vârstă 20-24 ani, 34 cazuri revin pentru cei cu vârsta de 25-29 cazuri și 35 cazuri pentru cei din grupul de vârstă 30-34 ani.

Numărul cazurilor noi de tumori maligne la tineri este în creștere, cele mai multe se atestă la nivelul țesutului limfoid, glandei tiroide și sânului

În anul 2017, cazurile noi de tumori maligne au crescut, astfel la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani revin în medie 32,6 cazuri, comparativ cu 29,6 cazuri în anul 2016. În structura incidenței prin tumori maligne, în cazul tinerilor, prevalează țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 25,9%, glanda tiroidă – 16,3%, sânul – 8,5% iar creierul și alte părți ale sistemului nervos central – 3,0%.

Figura 16. Incidenţa prin tumori maligne la tinerii în vârstă de 15-34 ani, 2013-2017

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor și tinerilor în vârstă de 30-34 ani

Incidența prin tumori maligne este mai mare la femei (42,1 cazuri la 100 mii femei în vârstă de 15-34 ani comparativ cu 23,4 cazuri la 100 mii bărbați în vârstă de 15-34 ani) și la tineri în vârstă de 30-34 ani (195 cazuri).

Figura 17. Structura incidenţei prin tumori maligne la tineri, pe grupe de vârstă şi sex, în anul 2013 și 2017

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare pentru bărbați și tinerii din mediul rural

În anul 2017, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani revin 58,4 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză activă. Circa 63%  din cazuri au fost depistate la bărbați. În structura incidenței prin tuberculoză activă la tineri, prevalează tuberculoza aparatului circulator (96,6%). De asemenea, tuberculoza la tineri este preponderentă în mediul rural, unde s-au înregistrat 60,3% din cazuri.

Figura 18. Incidenţa prin tuberculoza activă la tineri de 15-34 ani, la 100 mii tineri, pe sexe, 2013-2017

Cei mai mulți tineri au decedat în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor

În Republica Moldova, în anul 2017, rata specifică de mortalitate pentru grupul de vârstă 14-34 ani a fost de 78,6 decedaţi la 100 mii locuitori de vârsta respectivă, fiind în scădere comparativ cu anul 2014, când nivelul mortalităţii generaţiei tinere a fost cel mai înalt - 88,0 decedaţi la 100 mii locuitori.

Conform datelor Agenției Naţionale de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de deces practic nu s-a schimbat: analogic anilor precedenţi, cele mai multe decese în rândul tinerilor au drept cauză accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (48,5%), din care leziuni auto-provocate (14,7%), agresiuni, omucideri (2,5%); urmate de tumori (11,7%), bolile aparatului circulator (11,3%), bolile aparatului digestiv (8,0%), bolile infecțioase si parazitare (5,5%), şi bolile aparatului respirator (4,3%).

Pe parcursul perioadei analizate reducerea mortalităţii în rândul tinerilor se remarcă în majoritatea cauzelor principale, îndeosebi în cazul agresiunilor, omuciderilor și maladiilor sociale din cauza bolilor infecţioase şi parazitare. În acelaşi timp, atrage atenţie asupra sa, creşterea mortalităţii cauzată de bolile aparatului circulator la grupul de vârstă 20-24 ani și 30-34 ani. În cazul mortalităţii din cauze externe, a crescut mortalitatea prin sinucidere în aceleași grupe de vârstă. În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani a crescut mortalitatea prin bolile aparatului digestiv (cauzată în primul rând de ciroze ale ficatului).

Infracționalitatea tinerilor

Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care comit infracțiuni este în scădere

Numărul tinerilor care au comis infracțiuni a scăzut de la 9,0 mii persoane în anul 2013 până la 8,0 mii persoane în anul 2017. Femeile dețin o cotă de 6,8% în numărul total al tinerilor care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni se înregistrează în grupul de vârstă 18-24 ani (50,1%), după care urmează grupul de vârstă 25-29 ani (33,6%) și 16,3% pentru grupul de vârstă de 14-17 ani.

Figura 19. Structura tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni, pe grupe de vârstă, în anul 2013 și 2017

Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furtul, huliganism și jafuri

În anul 2017, fiecare al treilea tânăr în vârstă de 14-29 ani a comis furt (32,2%), cu 20,5% mai puțin față de anul precedent, după care urmează persoanele care au săvârșit acte de huliganism (7,6%) și cele care au comis jafuri și tâlhării (6,4%). La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani revin 99 persoane care au săvârșit infracțiuni.

Piața muncii

Circa 3 din 10 tineri sunt ocupați iar 6 din 10 sunt inactivi

În raport cu statutul activității curente6 peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani sunt ocupați (33,6% sau 382 mii persoane), adică au un loc de muncă, circa 2,4% (27 mii) sunt șomeri și restul, 64,0% (respectiv, 728 mii), sunt economic inactivi. În rândul celor din urmă, mai mult de jumătate (35,6%) sunt încadrați în Sistemului Național de Învățământ (SNÎ).

Fiecare al treilea tânăr de 15-29 ani nu lucrează și nici nu învață

Aproape o treime din populația tânără de 15-29 ani (29,3%) nu este cuprinsă nici în procesul de educație, niciîn ocupare (Tinerii NEET). Valoarea acestui indicator la femei este mai înaltă ca la bărbați (respectiv, 35,4% pentru femei și 23,1% pentru bărbați).

Circa 5% din tinerii ocupați sunt în același timp încadrați în învățământ, iar 3 din 10 au locuri de muncă informale

Printre persoanele tinere (15-34 ani) ocupate, mai mult de două treimi (71,3%) lucrează în calitate de salariat, iar 4,6% din aceștia concomitent cu activitatea de muncă mai urmează și o instruire (formală) în cadrul SNÎ.Rata de ocupare în rândul tinerilor (15-34 ani) este de 33,6%, menţinându-se practic la nivelul anilor precedenți. Totodată, la tinerii de 15-24 ani, rata de ocupare constituie doar 17,2%, pe când la cei de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul înregistrează valori de 2-3 ori mai înalte (respectiv, 41,8% și 47,9%), fiind practic mai mare decât media pe total țară (40,5% pentru populația de 15 ani și peste). Trei din zece tineri (31,5%) au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariați 7,0% lucrează fără contracte individuale de muncă (munca nedeclarată).

Rata șomajului la tineri este aproape dublă față de media pe țară

Rata șomajului printre tineri este mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2017 rata șomajului conform definiției BIM7 la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 6,6%, și, respectiv de 11,8% la tinerii în vârstă de 15-24 ani, 8,1% în categoria de vârstă 15-29 ani, în timp ce media pe țară a constituit 4,1%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 21,0% din totalul șomerilor de 15-34 ani. Valoarea acestui indicator tinde să scadă în ultimii ani (de la 29,6% în 2015 la 20,8% în 2017).

Un nivel de instruire mediu și scăzut determină o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit8, rata șomajului înregistrează valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire mediu – 7,2%, urmați de tinerii șomeri cu nivel scăzut –6,8% și cei cu nivel de instruire superior – 5,6%. Printre tinerii șomeri aproape două treimi sunt bărbați (60,9%) și practic, tot atâția sunt din mediul rural (62,3%).

Fiecare al 3-lea tânăr inactiv economic este elev/student și fiecare al 4-lea este plecat peste hotare la lucru sau în căutare de lucru

Circa două treimi (64,0%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani sunt economic inactivi. În rândul acestora predomină elevii și studenții (35,5%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă în rândul inactivilor o formează tinerii plecați peste hotare la lucru sau în căutare de lucru (23,7%),urmate de persoanele ocupate cu lucrul casnic (inclusiv responsabilitățile familiale) în propria gospodărie (19,3%).

Tinerii aleg să plece la lucru sau în căutare de lucru peste hotare în proporție de 15 la sută, preponderent bărbații și tinerii de la sate

Peste 15,1% (172 mii persoane) din totalul tinerilor de 15-34 ani sunt plecați peste hotare la lucru sau în căutare de lucru. Din totalul acestora, 73,2% sunt bărbați, iar 70,8% sunt tineri de la sate. Dacă femeile tinere reprezintă 43,1% din numărul total de femei migrante, atunci la bărbați această pondere este semnificativ mai înaltă: 59,7%.

Cel mai des țările în care migrează tinerii sunt Rusia și Italia

Țările, în care lucrează cei mai mulți tineri din Republica Moldova sunt Rusia (52,2%) și Italia (12,4%), fără disparități semnificative după mediul de reședință din care provin tinerii, dar cu diferențe importante în funcție de sexe. Ponderea femeilor tinere care lucrează în Italia este de 3 ori mai mare decât cea a bărbaților (25,4% din total femei migrante față de 7,6% din total migranţi - bărbaţi) în timp ce Rusia, ca țară de destinație, este mai mult preferată de bărbați decât de femei (respectiv, 57,4% din total bărbați față de 38,0% din total femei).

Numărul tinerilor care aleg să lucreze în Uniunea Europeană este în creștere

În ultimii ani tinerii tot mai des preferă să lucreze în țările Uniunii Europene. Astfel, ponderea migranților tineri în Rusia a scăzut de la 71,7% în 2013 la 52,2% în 2017, în timp ce în Germania a crescut de la 1,1% în 2013 la 7,0% în 2017 și în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de la doar 0,9% în 2013 la 6,3% în 2017.

 

Notă:

1Conform Global Youth Development Report
2 Conform legii cu privire la tineret, tinerii sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani.
Gradul de instruire al tinerilor de 20-24 anireprezintă ponderea tinerilor de 20 - 24 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ de nivel educaţional cel puţin mediu, în total tineri de 20-24 ani.
4 Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani)reprezintă proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente interviului, în total populaţie de 18-24 ani. 
5 Studiul în gospodării “Accesulpopulației la serviciile de sănătate”, realizat de BNS în trimestrul III 2016. 
6 Statutul activităţii curente se referă la raportul în care persoana se află faţă de activitatea economică şi socială, precum şi la modul în care aceasta îşi asigură sursa de existenţă necesară traiului. Prioritate se dă ocupării faţă de şomaj şi şomajului faţă de inactivitate economică.
7 BIM – Biroul Internaţional al Muncii.
8 Nivel de instruire scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală primară; mediu: liceal, mediu general, secundar profesional, mediu de specialitate; superior: universitar, postuniversitar.

 

Persoană de contact:
Liubovi Stoianov
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 73 15 68


Distribuie
  • Au fost utile aceste informații?
    Răspunsul dvs. ne va ajuta să îmbunătățim acest site
  • Da Nu

Vă rugăm să specificați de ce nu au fost aceste informații relevante pentru dvs.

Răspunsul dvs. ne va ajuta să îmbunătățim acest site!

  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER