Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2016

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2016 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2060,2lei, fiind în creştere cu 5,3% faţă de anul precedent.În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)¹ veniturile populaţiei au înregistrat o descreştere de 1%.

Activitatea salariată reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 42,1% în veniturile totale. Comparativ cu  anul 2015 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,7 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 14,9% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activităţile individuale agricole reprezintă 8,3% din activităţile pe cont propriu, iar 6,6% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Figura 1. Structura veniturilor disponibile, anul 2016

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 22,1% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,2 puncte procentuale faţă de anul precedent (vezi anexa, tabelul 1).

Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,1% din total venituri sau cu 0,3 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2015.

În funcţie de mediu de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 666,4 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salariată, care au asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 54,5% şi prestaţiile sociale – 20,8% (vezi anexa, tabelul 2).

Veniturile populaţiei din mediul rural sunt generate în baza activităţii salariale în proporţie 29%, iar contribuţia acesteia este de 1,9 ori mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,1% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 22,9% faţă de 11,7% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 23,5% din total venituri comparativ cu 20,8% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,7 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este dublă în cazul gospodăriilor formate din 3 şi mai multe persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Figura 2. Mărimea medie a veniturilor disponibile după principalele caracteristici ale gospodăriei, anul 2016

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 90,7% sunt acoperite din surse bănești, iar 9,3% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1868,9 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 191,3 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,6%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 84,5% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2016 au constituit în medie pe o persoană 2116,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,3% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 2,9% mai puțin comparativ cu anul 2015.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 42,6%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17,8% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,5%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (6,4%), transport (4,7%), comunicaţii (4,7%), dotarea locuinţei (4,0%), învățământ (0,7%), etc.

Figura 3. Structura cheltuielilor de consum, anul 2016

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 755,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 40,1% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 45,4%. Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuie mai mult pentru întreţinerea locuinţei (18,3% faţă de 17,2%), transport (5,8% faţă de 3,6%), servicii de comunicaţii (5,1% faţă de 4,2%), hoteluri şi restaurante (2,5% faţă de 0,4%), servicii de agrement (1,9% faţă de 0,6%).

În structura cheltuielilor de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 91%, celor în natură le revine respectiv 9%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% şi de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (15,3%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă pe cont propriu (vezi anexa, tabelele 4-6).

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere pe parcursul anului 2016, de la 2027,8 lei în trimestrul I până la 2105,2 lei în trimestrul IV. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 2,5%. Contribuţia activităţilor salariale a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul II (41,1%) şi în trimestrul III (41,6%), în favoarea creşterii ponderii transferurilor din afara ţării și a prestațiilor sociale (vezi anexa, tabelul 7).

Figura 4. Evoluţia trimestrială a veniturilor disponibile, anul 2016

Cheltuielile populaţiei au variat pe parcursul anului, astfel încât, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2058,1 lei, iar cel mai mult în trimestrul III – 2199,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul III (41,3%), şi cea mai mare – în trimestrul IV (43,9%) (vezi anexa, tabelul 10).

•  Anexă

Note:

¹ Indicele preţurilor de consum în anul 2016 faţă de anul 2015 a constituit 106,4%.