Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul I 2009

Biroul Naţional de Statistică informează că în trimestrul I 2009 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1125,1 lei, fiind în creştere cu 2,9% faţă de aceiaşi perioadă a anului 2008. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o descreştere de 0,3%¹.

Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 43,4% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul I 2008 cu 0,2 puncte procentuale.

Veniturile din prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 14,9% (cu 0,2 puncte procentuale mai puţin faţă de trimestrul I 2008), veniturile din activitatea individuală agricolă - cu 10,2% (- 1,8 p.p.), iar cele din activitatea individuală non-agricolă - cu 6,9% (+1,6 p. p.). O sursă importantă în formarea veniturilor gospodăriilor rămîn a fi transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele), contribuţia acestora fiind de 19,7% sau cu 2,0 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul I 2008.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată diferenţe în nivelul veniturilor gospodăriilor, dar şi în structura acestora. Veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 595,7 lei sau cu 68,1% mai mari decît ale populaţiei din mediul rural. În mediul urban, principala sursă de formare a veniturilor este activititatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 57,8% (57,2% în trimestrul I 2008), prestaţiile sociale reprezintă 12,0% (13,8% în trimestrul I 2008).

În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (25,9%), dar contribuţia acesteia este mai mică de 2,2 ori decît în mediul urban. Veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 21,2% din totalul veniturilor disponibile. Cea mai mare parte a veniturilor din activitatea agricolă este reprezentată de contravaloarea produselor consumate din resurse proprii (93,1%), veniturile băneşti de la comercializarea producţiei agricole proprii au constituit 6,9% din veniturile obţinute din practicarea acestei activităţi. În cazul populaţiei din mediul rural o pondere mai mare revine prestaţiilor sociale – 18,5% faţă de 16,6% în trimestrul I 2008.

Astfel, putem constata, că populaţia din mediul rural este mai vulnerabilă din punct de vedere a veniturilor disponibile, dat fiind că acestea depind de condiţiile climaterice, cît şi de alţi factori care determină rezultatele actvităţii agricole. Populaţia rurală este dependentă într-o proporţie mai mare şi de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri este de 24,2%, fiind practic la nivelul activităţii salariale. În ansamblu, activitatea agricolă şi transferurile din afara ţării reprezintă 45,4% din veniturile disponibile ale populaţiei rurale.

În structura veniturilor disponibile predominante sînt veniturile băneşti, cărora în trimestrul I 2009 le revine 88,6%, iar celor în natură – 11,4%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 996,8 lei lunar în medie pe o persoană şi 128,3 lei - veniturile în natură. Comparativ cu trimestrul I 2008 ponderea veniturilor băneşti a crescut cu 2,4 puncte procentuale.

Circa 98% din veniturile populaţiei din mediul urban sînt asigurate de veniturile băneşti, iar în cazul mediului rural contribuţia acestor venituri în total venituri disponibile a fost de 78,2%.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul I 2009 au constituit în medie pe o persoană lunar 1132,4 lei, fiind în descreştere faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent cu 2,5%. În termeni reali însă, descreşterea cheltuielilor totale de consum a constituit 5,5%.

Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar - 40,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 15,1% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte - 12,8%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (7,1%), transport (4,4%), comunicaţii (5,3%), dotarea locuinţei (3,8%), învăţămînt (0,6%), etc.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia alocă în medie 37,9%, iar în rural – 44,2%. Populaţia urbană cheltuie mai mult pentru servicii de comunicaţii (5,7% faţă de 4,7%), servicii de recreere şi cultură (2,6% faţă de 0,8%) şi pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (3,6% faţă de 0,7%). În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban în total au constituit 1440,1 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 530 lei sau de 1,6 ori mai mult faţă de mediul rural. Această diferenţă se datorează preponderent faptului, că cheltuielile populaţiei urbane pentru diferite servicii sînt de 2,6 ori mai mari decît în cazul populaţiei rurale.

În structura cheltuielilor totale de consum, predomină cheltuielile băneşti - 88,7%, celor în natură le revine respectiv 11,3%.

În gospodăriile urbane cheltuielile în natură (2,8%) reprezintă în cele mai dese cazuri produse alimentare, inclusiv cele primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În gospodăriile rurale, datorită producţiei agricole proprii, ponderea cheltuielilor în natură (20,8%) în total cheltuieli de consum a fost cu 18,8 puncte procentuale mai mare decît în cazul celei din urban.

¹⁾ Indicele preţurilor de consum în ianuarie–martie 2009 faţă de ianuarie-martie 2008 a constituit 103,2%.

>> Anexe accesaţi aici.

Persoana de contact:

Ala Negruţa
Şef al Direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
Tel. 40 30 78