Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul III anul 2015

Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul III 2015 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2006,2 lei, fiind în creştere cu 12,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei practic au rămas la nivelul anului precedent¹.

Veniturile din activitatea salariată reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 39,2% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de trimestrul III 2014 cu 1,5 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

În trimestrul III 2015 prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 21,2% sau cu 0,2 puncte procentuale mai puţin fată de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 15,9% din veniturile populaţiei, inclusiv 8,4% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 7,5% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 19,5% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 1,5 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Figura 1. Structura veniturilor disponibile totale, în trimestrul III 2015

În funcţie de mediu de reşedinţă, se menţine aceeaşi tendinţă, veniturile populaţiei din mediul urban fiind în medie cu 599,3 lei sau de 1,3 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursă principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salariată, care reprezintă 51,2% din total venituri (50,7% în trimestrul III 2014) şi prestaţiile sociale – 21,1% (22,4% în trimestrul III 2014) (vezi anexa, tabelul 2).

În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (26,9%), dar contribuţia este de 1,9 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 16% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 25,8% faţă de 13,4% în cazul populaţiei din mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

În structura veniturilor disponibile ale populaţiei predominante sînt veniturile băneşti – 90,3%, iar celor în natură le revine 9,7%. În termeni absoluţi, veniturile băneşti au însumat 1811,1 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 195,1 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti constituie 96,3% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în cazul mediului rural contribuţia acestora este de 84,1% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul III 2015 au constituit în medie pe o persoană 2137,7 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 16,7% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 5% mai mult comparativ cu trimestrul III 2014.

Cea mai mare parte a cheltuielilor rămîne a fi destinată pentru acoperirea necesarului de consum alimentar – 41,4% (43,6% în trimestrul III 2014). Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,8% din cheltuielile totale de consum (- 1,1 p.p. faţă de trimestrul III 2014), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 12,1% (+ 1,4 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate (6,2% faţă de 5,3% în trimestrul III 2014), dotarea locuinţei (4,1% faţă de 3,8%), comunicaţii (4,1% faţă de 4,2%), transport (4,0% faţă de 4,1%), învăţămînt – 0,7% (nivelul anului precedent), etc.

Figura 2. Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor în trimestrul III 2015

În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban în total au constituit 2577,8 lei lunar pe o persoană, respectiv cu 776,3 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de mediul rural.

Populaţia din mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, a alocat 38,2% din cheltuielile lunare de consum (42,8% în trimestrul III 2014), iar în rural – 45% (44,4%). Totodată, populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (19,3% faţă de 18,2 % în mediul rural), sănătate (6,6% faţă de 5,7%), transport (4,9% faţă de 3,1%), servicii de comunicaţii (4,2% faţă de 3,9%), pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,2% faţă de 0,5%), servicii de agrement (2% faţă de 1%). În termeni relativi, populaţia rurală a cheltuit mai mult pentru îmbrăcăminte, încălţăminte (12,6% faţă de 11,6% în mediul urban) şi dotarea locuinţei (4,4% faţă de 3,8%) (vezi anexa tabelele 5-6).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 90,9%, celor în natură le revine respectiv 9,1%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,4% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor material, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură reprezintă consumul produselor alimentare din gospodăria auxiliară şi care constituie 15,4% din total cheltuieli de consum (vezi anexa, tabelele 4-6).

• Anexă

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78