Veniturile şi cheltuielile populației în trimestrul III anul 2018

Biroul Național de Statistică informează, că în trimestrul III 2018 veniturile disponibile ale populației au constituit în medie pe o persoană pe lună 2412 lei, fiind în creștere cu 8,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar față de trimestrul II 2018 au crescut cu 1,6%.În termeni reali (cu ajustarea la indicele prețurilor de consum)¹ veniturile populației au înregistrat o creștere de 5,6%.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 45,1% din veniturile totale disponibile, contribuția acestora fiind în creștere față de trimestrul III 2017 cu 1,5 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit de asemenea prestațiile sociale în proporție de 25,0% (cu 0,8 puncte procentuale mai puțin față de trimestrul III 2017), precum și veniturile obținute din activitățile pe cont propriu, 12,4% din veniturile populației, inclusiv 6,9% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 5,5% sunt cele din activitatea individuală non-agricolă. O pondere importantă dețin transferurile bănești din afara țârii, contribuția acestora fiind de 13,4% din total venituri.

În funcție de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 687 lei sau de 1,3 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursa principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salarială, care reprezintă 59,4% din total venituri şi prestațiile sociale – 21,7% (vezi anexa, tabelul 2).

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 30,3% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 29,1 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 13,2% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,7% în mediul urban.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora fiind de 19,9% faţă de 7,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare şi a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 28,3%, comparativ cu 21,7% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

În structura veniturilor disponibile ale populației predominante sunt veniturile băneşti – 91,8%, iar celor în natură le revine 8,2%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2215 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 197 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti constituie 96,9% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în mediul rural ponderea acestora este de 86,6% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul III 2018 au constituit în medie pe o persoană 2438 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 5,8% (vezi anexa, tabelul 4), iar față de trimestrul II 2018 au crescut cu 2,5%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,0% mai mult comparativ cu trimestrul III 2017.

Cea mai mare parte a cheltuielilor tradițional este destinată pentru necesarului de consum alimentar – 43,4% (43,0% în trimestrul III 2017). Pentru întreținerea locuinței o persoană a alocat în medie 18,8% din cheltuielile totale de consum (-1,0 p.p. față de trimestrul III 2017), iar pentru îmbrăcăminte şi încălțăminte – 11,0% (+0,2 p.p. față de trimestrul III 2017). Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru comunicații – 4,7%,  sănătate – 4,2%, dotarea locuinței – 4,0%, transport – 3,9%, învățământ – 0,4%, etc.

În medie, cheltuielile de consum ale populației din mediul urban au constituit 2890 lei lunar pe o persoană, respectiv cu 807 lei sau de 1,4 ori mai mult față de mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 40,5% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,5%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: comunicații (5,1% față de 4,3% în mediul rural), transport (4,6% față de 3,0%), hoteluri, restaurante și cafenele (3,3% față de 0,5%) și pentru servicii de agrement (2,3% față de 1,1%). Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (11,5% față de 10,6%), dotarea locuinței (4,5% față de 3,5%) și sănătate (4,3% față de 4,1%) (vezi anexa tabelele 5-6).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populației, predomină cheltuielile bănești – 91,9%, celor în natură le revine respectiv 8,1%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,0% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 13,6% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obținute în mare parte din activitatea individuală agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa tabelele 4-6).

• Anexe(6 tabele .xls)

Note: