Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2008

Biroul Naţional de Statistică vă prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2008.

1 .SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ

La începutul anului 2009 în Republica Moldova locuiau 490,5 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, din care mai mult de jumătate (61%) sînt femei. Două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, fiecare a doua persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-69 ani, iar 13,8% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani.

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani practic a rămas fără schimbări, coeficientul de îmbătrînire a populaţiei fiind de 13,7%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 14,9 % din totalul populaţiei rurale, faţă de 12,0% în mediul urban.

În ceea ce priveşte structura mortalităţii vîrstnicilor, este necesar de menţionat diferenţierea acestui indicator în dependenţă de locul de trai, gender şi vîrstă. Principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sînt bolile aparatului circulator (70,5% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (11,3%) şi bolile aparatului digestiv (6,8%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor. „Supramortalitatea feminină” s-a înregistrat în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

La 1000 populaţie în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 58 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (64 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 48 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (66 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 53 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă).

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 18,34 ani, iar a bărbaţilor -15,08 ani, diferenţa fiind de 3,26 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai mare cu 1,65 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 17,98 şi 16,33 ani.

2. STAREA DE SĂNĂTATE

Conform rezultatelor expertizărilor primare în anul 2008 în Republica Moldova au fost înregistrate 14,0 mii invalizi cazuri noi, din care 1,7 mii sau 11,9% sînt persoanele în vîrstă de 57 şi peste ani. Cota preponderentă a persoanelor în etate în numărul total al persoanelor, recunoscute invalide pentru prima dată, revine celor cu boli ale ochiului (30,2%), tumorilor maligne (19,4%), afecţiunile aparatului circulator (16,6%), diabetul zaharat (11,1%), boli ale sistemului ostio-articular (9,0%) şi boli ale sistemului nervos (6,1%).

Numărul persoanelor în etate, recunoscute invalide pentru prima dată, din mediul urban constituie 56,7%, iar a persoanelor din mediul rural - 43,3%. Totodată, din numărul total al persoanelor în vîrstă de 57 ani şi peste, recunoscute invalide pentru prima dată, 57% reprezintă bărbaţii.

Din numărul total al invalizilor din această categorie de vîrstă, practic fiecare a treia a devenit invalid din cauza tumorilor maligne, 29% în urma bolilor aparatului circulator, iar fiecare a şaptea din cauza bolilor ochiului.

Incidenţa generală a vîrstnicilor, ca şi în cazul altor categorii de populaţie, se caracterizează prin predominarea cazurilor de tumori maligne. Anual se înregistrează circa 4000 persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. În medie, 64% din cazurile noi de tumori maligne sînt înregistrate pentru persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani. La 10 mii populaţie de vîrsta respectivă revin în medie 82 cazuri noi de tumori maligne.

Cele mai frecvente localizări ale acestei maladii sunt în cazul pielii urmate de cele ale traheii, bronhiilor şi pulmonului. Bărbaţii suferă într-o proporţie mai mare de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, iar pentru femei este caracteristică o localizare mai frecventă a acestei boli pe piele.

În medie, la 10 mii bărbaţi în vîrstă de 60 şi peste ani, revin anual 195 cazuri noi de tumori maligne, iar în cazul femeilor - 130 cazuri. Maladiile de tumori maligne, la toate grupele de vîrstă este mai sporită la bărbaţi. Cel mai înalt nivel se înregistrează la grupa de vîrstă 70-74 ani: 1292 cazuri de maladii la bărbaţi şi 759 la femei.

În anul 2008 au fost înregistrate 3306 cazuri noi de tuberculoză la populaţia vîrstnică, 70,3% revenind populaţiei masculine. Comparativ cu anul precedent numărul de cazuri de tuberculoză s-a redus cu circa 7,0%. Cazurile noi de tuberculoză activă înregistrate în cazul vîrstnicilor constituie circa 14% din total cazuri înregistrate, cel mai mult fiind afectate persoanele în vîrstă de 55-64 ani, şi în special bărbaţii.

Incidenţa tuberculozei pentru vîrstnici raportată la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă, constituie 44 cazuri pentru populaţia feminină în vîrstă de 55 – 64 ani şi 153 cazuri pentru bărbaţi. Pentru populaţia în vîrstă de 65 şi peste ani cazurile de tuberculoză activă sunt mai puţin frecvente.

Cele mai frecvente cazuri de tuberculoză sunt cele ale aparatului respirator, care constituie 97,4% din total cazuri noi de tuberculoză. Se remarcă faptul că morbiditatea de tuberculoză afectează într-o măsură mai mare bărbaţii.

3. PROTECŢIA SOCIALĂ

Asigurarea socială.
Conform datelor Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului al Republicii Moldova la 01.01.2009 la evidenţa organelor de  protecţie socială se aflau 621,4 mii pensionari sau cu 2 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă a fost relativ stabil în ultimii ani 3 ani, devieri semnificative fiind înregistrate în perioada modificării legislaţiei de pensionare şi în special a vîrstei de pensionare.

În total pensionari pentru limită de vîrstă, persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani constituie 85,4%, marea majoritate fiind cele care au depăşit vîrsta de 65 ani – 69,4%. Femeile sunt preponderente în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă – 70,9%, iar în cazul vîrstnicilor femeile constituie - 66,2%.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2009 a constituit 666,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 17,8%, în termeni reali valoarea acesteia a crescut cu 4,5%.

În anul 2008 valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari a alcătuit 1167,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent în valoare nominală cu 23,7% iar în termeni reali cu 15,3%. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă a acoperit valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 57,1% fiind în descreştere cu 2,8 puncte procentuale faţă de anul 2007.

Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă al acestora. Astfel, minimul de existenţă pentru pensionarii din mediul urban este cu 131,5 lei mai mare faţă de mediul rural, datorită în special costurilor mai înalte ale serviciilor.

Asistenţa socială.
Unul din cele mai răspîndite servicii sociale acordate persoanelor în etate este deservirea socială la domiciliu a bătrînilor solitari şi persoanelor cu dizabilităţi, care necesită îngrijire din partea unei persoane terţe şi nu au copii apţi de muncă în localitatea unde trăiesc. În anul 2008 funcţionau 91 secţii de asistenţă socială, în cadrul cărora activau 2,5 mii persoane. La domiciliu au fost deserviţi 26,3 mii bătrîni şi invalizi sau cu 0,5 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent.

Întru îmbunătăţirea securităţii alimentare a păturilor socialmente vulnerabile sînt organizate cantine sociale, de serviciile cărora beneficiază şi persoanele în etate. Cantinele de ajutor social prestează servicii gratuit şi sunt organizate de către autorităţile administraţiei publice locale. Pe parcursul anului 2008 în ţară au funcţionat 131 cantine, care zilnic au prestat servicii pentru 5,9 mii persoane, iar 1578 bătrîni au beneficiat de prînzuri calde la domiciliu. Totodată, numărul persoanelor care au beneficiat de prînzuri în cadrul acestor cantine sociale s-a majorat faţă de anul precedent cu 459 persoane, iar numărul persoanelor solitare, care au beneficiat de prînzuri calde la domiciliu cu - 998 persoane.

În medie costul alimentaţiei acordate în cantinele sociale, cît şi a prînzurilor la domiciliu a constituit 13,0 lei pentru o persoană/zi.

În anul 2008 de alocaţii lunare de stat au beneficiat 14,1 mii persoane cu 1,7 mii persoane mai puţin comparativ cu anul precedent.

4. PARTICIPAREA LA ACTIVITATEA ECONOMICĂ A PERSOANELOR VÎRSTNICE

Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2008, numărul persoanelor vârstnice (60 ani şi peste) active din punct de vedere economic a fost de 80,8 mii, ceea ce constituie 6,2% din totalul persoanelor active şi 16,4% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă. Persoanele vîrstnice inactive alcătuiesc mai mult de patru cincimi din numărul total al persoanelor din această categorie de vîrstă (83,6%).

Populaţia ocupată a fost de 80,4 mii, ceea ce constituie 6,4% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată, de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, activităţi, nivel de instruire etc.

Circa 70% din persoanele ocupate de 60 ani şi peste erau din localităţi rurale. Din totalul acestor persoane 62% erau ocupate în agricultură. Acest fenomen se explică prin faptul, că, în condiţiile actuale, pentru persoanele în vîrstă, munca în agricultură constitue o modalitate sigură de completare a veniturilor.

Fiecare a doua persoană din totalul persoanelor ocupate de vîrsta de 60 ani şi peste aveau şcoală primară sau şcoală medie incompletă, 18,4% au fost persoane cu studii superioare.

O tendinţă analogică în repartiţia după ocupaţii se menţine şi la persoanele care au declarat că au avut o activitate secundară. Ele au constituit 4,8% din totalul persoanelor vârstnice ocupate, dintre care circa 11,4% au fost antrenate în activităţi neagricole.

Durata efectivă a săptămînii pentru persoanele vîrstnice ocupate a constituit circa 34 ore. Distribuţia după durata efectivă a săptămînii evidenţiază că 16% din numărul persoanelor ocupate din această categorie de vîrstă au lucrat cîte 40 ore şi mai mult pe săptămînă, pentru peste 75% din persoane durata efectivă a săptămînii a fost cuprinsă în intervalul 20-40 ore.

În distribuţia populaţiei vîrstnice după statutul profesional fiecare al doilea a fost lucrător pe cont propriu. Ponderea salariaţilor a fost 40,1%.

Persoana de contact:

Liuba Stoianov,
Şef al secţiei statistica socială
Tel. 73 15 68