Tinerii în Republica Moldova în anul 20221

Biroul Național de Statistică prezintă informația privind situația tinerilor în Republica Moldova în anul 2022.

Situația demografică a tinerilor

Tinerii reprezintă circa un sfert din populația țării

Numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2023 a constituit 2512,8 mii persoane2, din care 615,3 mii sau 24,5% au fost tinerii cu vârsta 14-34 ani. Repartizarea tinerilor pe sexe se prezintă astfel: 49,9% – bărbați și 50,1% – femei.

Generația tinerilor este în descreștere continuă

La începutul anului 2023 în comparație cu anul precedent populația cu vârsta de 14-34 ani a scăzut cu 36,8 mii persoane (sau cu 5,6%). În ultimii 5 ani (în perioada anilor 2019-2023) populația cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 3,9 mii persoane (sau cu 2,3%), iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 22,6% la 01.01.2019, până la 26,9% la 01.01.2023. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut în anii 2019-2023 cu 44,8 mii persoane (sau cu 28,4%), ponderea acestora fiind în descreștere în perioada analizată cu 2,8 puncte procentuale, iar a celor în vârstă de 25-29 ani cu 50,9 mii (respectiv cu 25,7% și cu 2,6 puncte procentuale). Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 ani s-a diminuat cu 31,9 mii (sau cu 14,4%), ponderea acestora fiind în creștere în perioada analizată – cu 1,2 puncte procentuale.

Descarcă datele în format .xlsx

Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri

În anul 2022 s-au încheiat 18,2 mii căsătorii. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a constituit 12,4 mii, la majoritatea dintre acestea (88,8%) ambii soți fiind cu vârsta de 16-34 ani. Cei mai mulți bărbați, care s-au căsătorit în 2022, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (42,2%), iar cele mai multe femei căsătorite – grupei de vârstă 20-24 ani (46,8%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29,5 ani pentru bărbați și 26,4 ani pentru femei.

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2022 numărul total al căsătoriilor a scăzut cu 10,4% comparativ cu anul precedent. Numărul căsătoriilor la tineri s-a diminuat cu 12,7% în cazul bărbaților și cu 12,4% – în cazul femeilor comparativ cu anul precedent. Diminuarea s-a înregistrat la toate grupele de vârstă, într-o măsură mai mare la grupa de 25-29 ani cu 14,8% la bărbați și 16,7% la femei.

În anul 2022 numărul divorțurilor la tinerii cu vârsta de 16-34 ani a scăzut cu 12,8% comparativ cu anul 2021 în cazul bărbaților cu 13,0%, iar în cazul femeilor - cu 12,6%.

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2022 s-au înregistrat 9,6 mii divorțuri, dintre care 42,8% revin femeilor și 30,6% bărbaților în vârstă de 16-34 ani.

Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban

Distribuția născuților-vii după vârsta mamei arată că 82,0% din totalul acestora au fost născuți de către mame cu vârsta de până la 35 ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25,3 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât mamele din mediul urban, la 23,9 ani și, respectiv, 27,3 ani. În funcție de starea civilă a mamei în anul 2022 numărul copiilor născuți de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 4,0 mii (17,9% din numărul total al născuților-vii, mamele cărora au vârsta de 14-34 ani). Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani în anul 2022 a constituit 22,9 născuți-vii la 1000 femei de vârsta respectivă (indicator ODD 3.7.2 ), fiind în scădere cu circa 3,6 născuți-vii la 1000 femei, comparativ cu 2021 (26,5 născuți-vii la 1000 femei).

Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere

În anul 2022 numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a constituit 5,5 mii de cazuri, fiind cu 30,9% mai puțin față de anul 2018. Dintre acestea, 93,0% au revenit femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani au revenit 18,8 cazuri de întrerupere a sarcinii.

Învățământul

În anul de studii 2022/23 numărul elevilor (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenților a constituit 140,8 mii de persoane sau cu 0,5% mai mult față de anul de studii 2018/19.

Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți ce revin la 1000 locuitori în vârstă de 15-29 ani a constituit 356 de persoane în anul de studii 2022/23, comparativ cu 283 de persoane în 2018/19. Pe niveluri educaționale în anul de studii 2022/23 la 1000 locuitori de 15-29 ani au revenit 96 de elevi din învățământul liceal, 116 elevi din învățământul profesional tehnic și 144 de studenți din învățământul superior.

Descarcă datele în format .xlsx

Pe parcursul ultimilor 5 ani numărul de elevi în învățământul liceal a înregistrat o evoluție ascendentă. Astfel, în anul de studii 2022/23 în învățământul liceal au fost înscriși 38,1 mii de elevi, fiind în creștere cu 8,6% față de 2018/19. Pe sexe, s-a menținut preponderența fetelor (55,0% în anul de studii 2022/23). Pe medii de reședință, s-a păstrat decalajul constant, mediul rural fiind în continuare defavorizat. În anul de studii 2022/23 circa 81,1% din elevii înscriși în clasele 10-12 își făceau studiile în liceele din mediul urban.

În anul de studii 2022/23 în învățământul profesional tehnic au fost cuprinși 45,9 mii de elevi, inclusiv 14,3 mii în învățământul profesional tehnic secundar și 31,6 mii – profesional tehnic postsecundar3. În sistemul de învățământ profesional tehnic numărul de elevi a înregistrat o creștere cu 1,6 mii persoane față de anul 2018/19.

Descarcă datele în format .xlsx

În învățământul profesional tehnic secundar s-au atestat ponderi mai mari pentru elevii în vârstă de 16 și 17 ani, precum și de 18 ani (31,2%, 30,1% și, respectiv, 16,6% în anul de studii 2022/23), în învățământul profesional tehnic postsecundar, respectiv, pentru elevii cu vârste aferente acestui nivel: 23,0% – 16 ani, 23,5% – 17 ani, 21,9% – 18 ani și 17,6% – 19 ani.

Băieții mai mult se orientează către învățământul profesional tehnic secundar, iar fetele către învățământul profesional tehnic postsecundar

În anul de studii 2022/23 mai mulți băieți s-au orientat către învățământul profesional tehnic secundar (73,4% din total elevi în acest nivel) și mai multe fete – către cel postsecundar (54,1%).

Structura numărului elevilor pe domenii relevă că, atât în învățământul profesional tehnic secundar, cât și în cel postsecundar, s-au înregistrat rate mai mari pentru domeniul inginerie, prelucrare și construcții (76,6% și, respectiv, 24,3%). Totodată, în învățământul profesional tehnic postsecundar ponderi importante s-au înregistrat și pentru așa domenii ca: afaceri, administrare și drept (21,4%), sănătate și asistență socială (17,9%).

În anul 2022 numărul de absolvenți în învățământul profesional tehnic secundar a constituit 5,5 mii persoane, cu cca 2,5% mai puțin comparativ cu anul precedent. Absolvenții au înregistrat ponderi mai mari în cadrul domeniului inginerie, prelucrare și construcții la următoarele domenii de formare profesională: construcții și inginerie civilă (16,8% din total absolvenți), vehicule cu motor, nave și aeronave (16,9%), mecanică și prelucrarea metalelor (11,2%).

În anul 2022 învățământul profesional tehnic postsecundar au absolvit 6,3 mii persoane, în creștere cu cca 1,4% față de anul 2021. Din totalul de absolvenți ai anului 2022, practic fiecare al cincilea (21,1%), a fost pregătit pentru domeniul afaceri, administrare și drept, 27,8% – pentru inginerie, prelucrare și construcții, iar fiecare al șaselea – pentru domeniul sănătate și asistență socială (15,0%).

Numărul de studenți în învățământul superior în anul de studii 2022/23, a fost de 56,8 mii studenți, din care 74,1% erau înscriși la studii superioare de licență, 17,8% – studii superioare de master și 8,1% – studii superioare integrate.

Descarcă datele în format .xlsx

În anul de studii 2022/23 proporția femeilor în numărul total de studenți a fost de 59,4%. În ceea ce privește distribuția studenților pe programe de studii în funcție de sex, s-au înregistrat diferențe semnificative, procentul femeilor crescând odată cu trecerea la un nivel mai înalt de studii. Astfel, femeile au constituit 57,3% din studenți la programe de licență, 63,3% – la master și 70,8% – la studii superioare integrate.

Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste cuprinse între 19-23 ani, acestea fiind vârstele teoretic corespunzătoare învățământului superior (63,4% din total studenți). În același timp, în anul de studii 2022/23 vârsta medie a studenților a fost de 24,5 ani, cu diferențe în funcție de sexe 25,0 ani la femei și 23,9 ani la bărbați.

În învățământul superior cea mai mare pondere au constituit-o absolvenții din domeniul business, administrare și drept

În anul 2022 învățământul superior a fost absolvit de către 13,8 mii persoane, din care 60,0% au obținut diploma de licență, iar 40,0% diploma de master sau cea echivalentă la acest nivel. Corelat cu scăderea numărului de studenți, a scăzut și numărul de absolvenți de la un an la altul, mai cu seamă la licență (comparativ cu anul 2018 cu 30,0%).

În învățământul superior 40,9% au fost absolvenții din domeniul business, administrare și drept, după care a urmat domeniul educație, cu o pondere a absolvenților de 14,2% și domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții – 10,2% din total absolvenți.

Tinerii pe piața muncii

Circa 4 din 10 tineri sunt ocupați, iar 6 sunt inactivi

Conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente4 peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (37,0% sau circa 237 mii persoane), adică aveau un loc de muncă, circa 2% (peste 10 mii) erau șomeri și restul, 61,4% (peste 393 mii), erau inactivi din punct de vedere economic (persoane în afara forței de muncă). În rândul celor din urmă, peste 42% erau încadrați în sistemul național de învățământ.

Femeile tinere, care nici nu lucrează și nici nu învață, dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații

Fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 ani (17,2%), peste un sfert din tinerii de 15-29 ani (26,2%) și aproape fiecare a treia persoană în vârstă de 15-34 ani (29,7%) nu a fost cuprinsă nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.

Descarcă datele în format .xlsx

Peste 4% din tinerii ocupați sunt, în același timp, încadrați în învățământ, iar fiecare al 4-lea tânăr are un loc de muncă informal

Tinerii de 15-34 ani încadrați în câmpul muncii preferă mai degrabă un loc de muncă plătit (81,9% au lucrat în calitate de salariat), decât o activitate pe cont propriu/non-salariată (18,1%). Din totalul tinerilor care lucrează 4,5%, concomitent cu activitatea de muncă, au urmat și o formă de instruire (formală) în cadrul sistemului național de învățământ.

Circa o pătrime din tineri (22,4%) aveau locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariați 7,7% lucrau fără a avea un contract individual de muncă (munca nedeclarată). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) a fost mai frecventă printre bărbații salariați (10,9%), decât femeile salariate (4,1%).

Fiecare a 9-a persoană tânără ocupată (10,8%) a declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă, motivul principal fiind nivelul nesatisfăcător al venitului/remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Rata de ocupare la tinerii de 15-24 ani a constituit doar 15,8%, pe când la cei de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul a înregistrat valori de 3 ori mai înalte (48,2% și, respectiv, 55,4%), fiind practic mai mare decât media pe total țară (40,5% pentru populația de 15 ani și peste).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata șomajului la tineri este mai înaltă față de media pe țară

Rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2022 rata șomajului conform definiției BIM5 la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 4,1%, la tinerii în vârstă de 15-24 ani, respectiv, 10,7% și la tinerii în vârstă de 15-29 ani - 5,6%, în timp ce media pe țară a constituit 3,1%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 14,8% din totalul șomerilor de 15-34 ani.

Printre tinerii șomeri în vârstă de 15-34 ani circa două treimi erau bărbați (60,7%) și peste 62% din mediul urban.

Un nivel de instruire scăzut și mediu6 determină o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire scăzut – 5,4%, urmați de tinerii șomeri cu nivel mediu – 4,8% și cei cu nivel de instruire superior – 2,5%.

Doi din cinci tineri în afara forței de muncă sunt elevi sau studenți și fiecare al 4-lea este persoană care îngrijește de familie

Circa două treimi (61,4%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani erau inactivi din punct de vedere economic. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (42,1%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (25,0%). Majoritatea persoanelor casnice au reprezentat femeile (98,8%). Altă categorie din rândul inactivilor au constituit-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (11,7%), ponderea celor din urmă fiind în descreștere față de 2021 (respectiv 10,1%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (11,9%, comparativ cu 12,5% în 2021). 

Gospodăriile cu tineri

Ponderea gospodăriilor formate numai din tineri a fost mai mare în mediul urban

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 7,2% din total gospodării aveau în componența sa familii tinere cu membri în vârstă de 14-34 ani, din care 86,2% constituiau gospodăriile formate numai din familii tinere, 8,4% – gospodăriile din familii tinere cu părinți, iar 5,3% – gospodăriile din familii tinere și alte persoane. Ponderea gospodăriilor formate numai din familii tinere care locuiau separat a fost cu 19,3 puncte procentuale mai mare în mediul urban, comparativ cu mediul rural. Totodată, în mediul rural ponderea gospodăriilor formate din familii tinere care locuiau cu părinți a fost de circa 5 ori mai mare față de mediul urban, iar a gospodăriilor din familii tinere și alte persoane – de 2,5 ori.

Descarcă datele în format .xlsx

Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților

Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost activitatea salarială (34,6%) și mijloacele financiare din partea părinților/întreținere (33,4%), fiind urmate de prestațiile sociale (10,2%) și transferurile din afara țării (5,8%).

Sursele de venit variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile din partea părinților/întreținere au scăzut de la 75,8% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 3,7% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care, mai importante au devenit plățile salariale (58,5%).

Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 45,1% din tinerii din mediul urban (în mediul rural pentru 23,4%). Totodată, activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 10,4% de tineri din mediul rural.

Gospodăriile cu familii tinere au un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată superior nivelului mediu pe țară

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor în componența cărora sunt familii tinere a fost superior față de media pe țară. Cele mai mari decalaje s-au înregistrat pentru astfel de bunuri ca: autoturism, computer, mașina de spălat rufe automat, cuptor cu microunde și aspirator.

Descarcă datele în format .xlsx

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor din mediul urban a fost superior celui din rural. Astfel, dacă în mediul urban 85,3% de gospodării cu familii tinere aveau computere, atunci în mediul rural ponderea gospodăriilor dotate cu computer a constituit 80,3%. Cu mașină de spălat rufe automat erau dotate 98,2% de gospodării din mediul urban, în mediul rural – doar 78,9%. Procentul gospodăriilor care au în dotare aspirator a variat între 92,3% în mediul urban și 76,5% în mediul rural.

Gospodăriile cu familii tinere din mediul urban își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun într-o măsură mai mare comparativ cu cele din mediul rural

Gospodăriile în componența cărora erau familii tinere în proporție de 70,4% își apreciau nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 26,3% – bun sau foarte bun, iar 3,2% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În funcție de tipul gospodăriei, cel mai mult își apreciau nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, gospodăriile formate numai din familii tinere (28,5%).

Mediul de reședință joacă un rol foarte important în determinarea nivelului de trai. Astfel, pentru mediul urban este caracteristică o pondere mai mare a gospodăriilor care și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (31,9% față de 15,8% în rural). Tot aici, s-au înregistrat gospodării cu familii tinere care își apreciau nivelul de trai ca fiind unul rău sau foarte rău în proporție de 1,7%, comparativ cu 6,2% în mediul rural.

Descarcă datele în format .xlsx

Tinerii din mediul urban își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, într-o măsură mai mare, comparativ cu cei din mediul rural

Partea cea mai mare a tinerilor (87,7%), și-a apreciat starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună, 11,5% – au declarat că au o stare de sănătate satisfăcătoare și doar 0,8% de tineri și-au considerat starea sa de sănătate rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 94,2% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 79,7% pentru cei cu vârsta de 30-34 ani.

Descarcă datele în format .xlsx

Tinerii din mediul rural au declarat mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (16,8%) decât cei din mediul urban (6,6%). Totodată, 93,0% de tineri din mediul urban și-au evaluat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, comparativ cu 82,0% de tineri din mediul rural. Bărbații au fost mai critici față de perceperea stării de sănătate, declarând-o rea sau foarte rea în proporție de 1,3% față de 0,3% în cazul femeilor.

Sănătatea tinerilor 

Numărul cazurilor de infecție cu virusul HIV la tineri s-a micșorat

Conform datelor Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile”, în anul 2022 numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodeficienței umane (HIV) a constituit 243 persoane, ceea ce a fost cu 4,0 % mai puțin față de anul 2021. Ponderea femeilor tinere infectate s-a majorat de la 40,9%, în anul 2018, până la 47,3% în anul 2022.

În structura incidenței cu virusul HIV pentru tinerii cu vârsta 15-34 ani s-a înregistrat o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (49,4%), după care a urmat grupul de vârstă de 25-29 ani (29,6%), iar pentru grupul de vârstă 15-24 ani s-a înregistrat o pondere de 21,0%.

În anul 2022 incidența cu virusul HIV la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 20,6 cazuri și 56,9 cazuri pentru tinerii în vârstă de 25-34 ani. 

Descarcă datele în format .xlsx

Cele mai multe cazuri noi de tumori maligne la tineri se atestă la nivelul țesutului limfoid, glandei tiroide și sânului

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022 la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit în medie câte 34,7 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 39,1 cazuri în anul 2018. În structura incidenței prin tumori maligne, în cazul tinerilor, au predominat localizări ale tumorilor precum: țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 19,2%, glanda tiroidă – 13,3%, sânul – 12,3%, colul uterin – 8,0% și testiculul – 3,0%.

Descarcă datele în format .xlsx

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor în vârstă de 30-34 ani

Incidența prin tumori maligne a fost mai mare la femei (39,9 cazuri la 100 mii femei în vârstă de 15-34 ani comparativ cu 29,5 cazuri la 100 mii bărbați în vârstă de 15-34 ani).

Descarcă datele în format .xlsx

În structura incidenței prin tumori maligne comparativ cu anul 2018 s-au majorat cazurile de tumori maligne în rândul bărbaților.

Numărul cazurilor noi de tuberculoză este mai mare la bărbați și tinerii din mediul rural

În anul 2022 la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit 53,0 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză. Incidența prin tuberculoză la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 32,7 cazuri, iar pentru grupul de vârstă 25-34 ani – circa 67,6 cazuri (indicator ODD 3.3.2).

Circa 75,0% din total cazuri noi de tuberculoză au fost depistate la bărbați. În structura incidenței prin tuberculoză la tineri a prevalat tuberculoza aparatului respirator (96,8%). De asemenea, ca și în cazul populației în general, cazurile de tuberculoză la tineri au predominat în mediul rural unde s-au înregistrat 62,5% din cazuri.

Descarcă datele în format .xlsx

Numărul cazurilor de infecție cu maladii transmise pe cale sexuală s-a diminuat

În anul 2022 numărul tinerilor în vârstă de 15-29 ani infectați cu boli venerice a constituit 834 persoane, fiind cu 10,5% mai puțin comparativ cu anul 2021. Circa 49,3% din cazuri au fost depistate la bărbații în vârstă de 20-29 ani.

Incidența prin gonoree a fost mai mare la bărbații în vârstă de 20-29 ani (129,0 cazuri la 100 mii bărbați de vârsta respectivă), iar incidența prin sifilis a fost mai mare la femeile în vârstă de 18-19 ani (203,6 cazuri la 100 mii femei de aceeași vârstă).

Infracționalitatea în rândul tinerilor

Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni este în scădere

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul tinerilor care au comis infracțiuni a scăzut de la 6,9 mii persoane în anul 2018, până la 5,3 mii persoane în anul 2022. Femeile au constituit 6,7% în numărul total al tinerilor care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni s-au înregistrat în grupul de vârstă 18-24 ani (47,1%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (34,1%) și grupul de vârstă de 14-17 ani – 18,8%.

Descarcă datele în format .xlsx

Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furt, huliganism și jafuri

În anul 2022 din numărul persoanelor de vârsta 14-29 ani care au comis infracțiuni, fiecare al treilea a comis furt (31,3%), 8,4% au săvârșit acte de huliganism, iar 5,8 au comis jafuri și tâlhării. La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani au revenit 123,9 persoane care au săvârșit infracțiuni.

Anexă:

Note:

1 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

2 Datele cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la 1 ianuarie 2023 sunt provizorii. Datele precizate vor fi disponibile în trimestrul III al anului 2024. Pentru mai multe detalii accesați https://statistica.gov.md/ro/numarul-populatiei-cu-resedinta-obisnuita-pe-sexe-si-grupe-de-varsta-in-profil-t-9578_60448.html.

3 Include și învățământul profesional tehnic postsecundar nonterţiar.

4 Statutul activității curente se referă la raportul în care persoana se află față de activitatea economică și socială, precum și la modul în care aceasta își asigură sursa de existență necesară traiului. Prioritate se dă ocupării față de șomaj și șomajului față de inactivitate economică.

5 BIM – Biroul Internațional al Muncii.

6 Nivel de instruire scăzut: gimnazial, primar, fără școală primară; mediu: liceal, mediu general, secundar profesional, mediu de specialitate; superior: universitar, postuniversitar.

Precizări metodologice:

  • Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației, sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
  • Conform legii nr. 215/2016 cu privire la tineret, tânăr/ă este definit ca: “persoana cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani”.

Familie tânără este definită ca: “cuplu, format prin căsătorie, în care unul dintre soți nu a atins vârsta de 35 de ani; familie cu copii formată dintr-un singur părinte de până la 35 de ani”.

  • Conform legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, tinerii NEET sunt definiți ca: “tinerii în vârstă de 15–29 de ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație”(din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training”).

Informații relevante:

Eurostat

Direcția Statistică a ONU

 

Obiectivele de Dezvoltare DurabilăObiectivul 3: Sănătate și stare de bine
  • Maria Vasiliev
    Consultant principal
    Direcţia statistica nivelului de trai

Distribuie
  • Au fost utile aceste informații?
    Răspunsul dvs. ne va ajuta să îmbunătățim acest site
  • Da Nu

Vă rugăm să specificați de ce nu au fost aceste informații relevante pentru dvs.

Răspunsul dvs. ne va ajuta să îmbunătățim acest site!

  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER