Activitatea instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general la începutul anului de studii 2010/11
Activitatea instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general
la începutul anului de studii 2010/11*
Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general la începutul anului de studii 2010/11.
Reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general este constituită din 1489 şcoli, gimnazii şi licee, inclusiv 5 şcoli serale şi 1484 şcoli de zi. Învăţămîntul de zi se desfăşoară în 85 şcoli primare, 763 gimnazii, 495 licee, 108 şcoli medii de cultură generală şi 33 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.
Tabelul 1. Instituţii de învăţământ primar şi secundar general
Instituţii de stat | 2009/10 | 2010/11 | ||
Total | inclusiv instituţii de stat | Total | inclusiv instituţii de stat | |
Total | 1512 | 1492 | 1489 | 1471 |
De zi | 1505 | 1485 | 1484 | 1466 |
şcoli primare | 91 | 91 | 85 | 85 |
gimnazii | 708 | 707 | 763 | 763 |
licee | 492 | 473 | 495 | 477 |
şcoli medii de cultură generală | 179 | 179 | 108 | 108 |
şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică | 35 | 35 | 33 | 33 |
Serale | 7 | 7 | 5 | 5 |
Şcolile, gimnaziile, liceele care reprezintă proprietatea publică deţin o pondere majoritară - 98,8%. În republică funcţionează 18 licee cu forma de proprietate nestatală, care sînt amplasate doar în mediul urban.
Instituţii de învăţământ de zi. În rezultatul optimizării reţelei instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general numărul acestor instituţii în anul de studii 2010/11 s-a micşorat comparativ cu anul de studii precedent cu 21 unităţi. Numărul şcolilor medii generale s-a diminuat cu 71 unităţi sau cu 39,7%, iar numărul gimnaziilor s-a majorat cu 55 unităţi sau cu 7,8%. În cazul şcolilor primare, liceelor şi şcolilor pentru copii cu deficienţe fizice şi intelectuale se observă modificări minore. Şcoli primare sînt cu 6 unităţi mai puţine, şcolile pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică cu 2 unităţi mai puţine, iar licee – cu 3 mai multe.
Paralel s-a schimbat structura instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general. Comparativ cu anul de studii 2009/10 ponderea gimnaziilor s-a majorat cu 4,4 puncte procentuale, iar ponderea şcolilor medii de cultură generală s-a diminuat cu 4,6 puncte procentuale. Ponderea liceelor s-a majorat cu 0,7 puncte procentuale.
Tipul instituţiilor de învăţământ diferă în dependenţă de mediul de reşedinţă. Astfel, în mediul urban prevalează liceele - cu o pondere de 64 la sută, fiind urmate de gimnazii cu 15 la sută, pe cînd în mediul rural 63% din totalul de instituţii de învăţământ sunt gimnazii, iar 23% constituie liceele. Ponderea şcolilor de cultură generală este nesemnificativă, în mediul urban -7,6%, iar în rural acestea reprezintă 7,2%. Totodată, în mediul urban şcolile primare şi şcolile pentru copii cu deficienţe intelectuale şi fizice ocupă o pondere mai mare (7,9% - şcoli primare, 4,9% - şcoli speciale) decât în mediul rural (5,0% - şcoli primare, 1,3% - şcoli pentru copii cu deficienţe intelectuale şi fizice).
Figura 2.Repartizarea instituţiilor de învăţământ după tipuri, anul de studii 2010/11
În anul de studii 2010/11 în învăţământul primar şi secundar general au fost cuprinşi 395,1 mii elevi sau cu 4,5% mai puţin decât în anul de studii precedent (vezi anexa, tabelul 1). În ultimii 10 ani numărul elevilor s-a micşorat cu 37,2%, iar numărul populaţiei din grupa de vîrstă 7-18 ani a fost în descreştere cu 31,6%.
Figura 3.Evoluţia populaţiei de vîrstă şcolară (7-18 ani) şi a numărului de elevi din învăţămîntul primar şi secundar general, în perioada 2000-2010
În anul de studii 2010/11 numărul de elevi la 10 mii locuitori a constituit 1114 elevi faţă de 1166 în anul de studii 2009/10 şi 1737 elevi în anul 2000/01.
Rata brută de cuprindere în învăţămîntul general obligatoriu în anul 2009 a constituit 90,7%, reprezentînd practic nivelul anului 2008. Rata brută de cuprindere în învăţămîntul primar a constituit 93,5%, iar rata de cuprindere în învăţămîntul gimnazial, este în scădere începînd cu anul 2006 şi a atins nivelul de 88,8% în 2009 (vezi anexa, tabelul 8).
Din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general, 140,5 mii (35,6%) reprezintă elevii din învăţământul primar şi din clasele pregătitoare din şcoli, 193,1 mii (48,9%) - elevii din învăţământul gimnazial şi 61,4 mii (15,5%) elevii, care au urmat cursurile de studii liceale.
Numărul copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a constituit 34,1 mii persoane sau 97,7%, prezentînd o majorare de 6,2 puncte procentuale comparativ cu anul de studii precedent.
Pe medii de reşedinţă, există unele discrepanţe în numărul elevilor cuprinşi pe niveluri educaţionale. Astfel, numărul elevilor cuprinşi în învăţământul primar este mai mare în cazul mediului rural, acesta constituie 61,3% din numărul total al copiilor cuprinşi în învăţămîntul primar şi 63,5% din numărul total al copiilor cuprinşi în învăţămîntul gimnazial, pe cînd ponderea elevilor din învăţământul liceal din numărul total al copiilor din acest nivel este mai superioară în mediul urban – 62,5%.
Figura 4.Repartizarea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, pe medii, anul de studii 2010/11
Majoritatea elevilor din învăţământul primar şi secundar general (99,0%) erau înscrişi în şcolile publice, sectorul privat fiind, astfel, nesemnificativ reprezentat. Numărul elevilor care fac studii în instituţii private constituie 3,8 mii persoane şi s-a diminuat comparativ cu anul de studii 2009/10 cu 2,6%.
Distribuţia elevilor înscrişi în învăţământul primar şi secundar general pe regiuni se prezintă după cum urmează: mun.Chişinău – 20,3%, Nord – 27,1%, Centru – 31,1%, Sud – 16,0%, UTA Găgăuzia – 5,0%. Cel mai mare număr de elevi la 10 mii locuitori se înregistrează în UTA Găgăuzia – 1237 persoane. În zona Sud acest indicator constituie 1167 persoane 10 mii locuitori, Centru – 1155, Nord – 1058 şi în mun. Chişinău – 1019 persoane (vezi anexa, tabelul 7).
Pe parcursul ultimilor ani în învăţământul primar şi secundar general s-a schimbat considerabil situaţia privind studierea limbilor străine. De o popularitate tot mai mare se bucură limba engleză, care este studiată de 55,2% elevi, după care urmează limba franceză – 53,3% elevi, iar limba germană este studiată doar 3,0% elevi. În învăţământul primar şi secundar general se mai studiază şi următoarele limbi străine: spaniolă, latină, italiană, turcească, poloneză.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată diferenţe semnificative în ierarhia limbilor studiate. Astfel, limba franceză este studiată preponderent în instituţiile din mediul rural (68,5% din total elevi din mediul rural), iar în mediul urban predomină ponderea elevilor care studiază limba engleză (82,6% din total elevi din mediul urban).
Figura 5.Ponderea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, care studiază limbi moderne
Actualmente, în ţară funcţionează 96 şcoli, în care procesul educaţional se desfăşoară în două schimburi. Este necesar de menţionat, că numărul elevilor ce studiază în schimbul doi este în continuă descreştere, constituind în anul de studii 2010/11 - 6,8 mii persoane sau 1,7% din numărul total de elevi.
Figura 6. Elevi ce studiază pe schimburi1
Reţeaua instituţiilor de învăţământ special din ţară, organizat pentru copiii cu deficienţe (psihice, fizice, senzoriale, motorii, de limbaj, socio-afective şi de comportament sau cu deficienţe asociate) cuprinde 33 unităţi. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special, în anul de studii 2010/11 a înregistrat o scădere cu 11,3% comparativ cu anul şcolar anterior şi a constituit 3148 persoane. Majoritatea elevilor din instituţiile nominalizate sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 81,1%, cu auz slab – 7,5%, cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale – 5,1% copii, cu vederea slabă – 3,6%, surzi – 2,7%.
Absolvenţi. În anul 2010 numărul absolvenţilor din învăţământul gimnazial a fost de 45,4 mii elevi, din care 22,1 mii fete. Numărul de absolvenţi ai liceelor şi şcolilor medii de cultură generală a constituit 20,4 mii elevi.
În funcţie de medii, repartizarea absolvenţilor pe tipuri de instituţii este următoarea: în cazul gimnaziilor 36,2% din absolvenţi sînt din mediul urban şi 63,8% - din mediul rural. În ceea ce priveşte absolvenţii liceelor şi şcolilor medii de cultură generală, 65,4% din absolvenţi sînt din mediul urban, iar 34,6% respectiv din mediul rural.
Personalul didactic. Numărul personalului didactic care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general în anul de studii 2010/11 a înregistrat 37,3 mii persoane, prezentînd practic nivelul anului precedent. Rata elev/profesor în învăţămîntul primar constituie 16 persoane, în învăţămîntul gimnazial – 9 persoane şi în învăţămîntul liceal – 12 persoane.
Din numărul total al personalului didactic 84,2% alcătuiesc femeile. Ponderea femeilor din învăţămîntul primar şi secundar general s-a majorat comparat cu anul de studii 2000/01 cu 5,9 puncte procentuale. Ponderea personalului didactic cu vechimea în munca pedagogică sub 3 ani a constituit în anul de studii 2010/11 – 8,2%, fiecare al cincilea cadru didactic este de vîrstă pensionară, iar 2,4% - paralel cu activitatea didactică fac studii superioare în domeniu.
Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2010/11 din cele 1484 instituţii de învăţămînt primar şi secundar general de zi, 1459 unităţi desfăşurau procesul educaţional în încăperi proprii, iar 25 – în încăperi arendate. Din total instituţii, 1149 dispun de încăperi standardizate, iar restul 335 – de încăperi reamenajate. Toate instituţiile cuprindeau 32,3 mii săli de clasă (inclusiv cabinete de studii şi laboratoare), 1,2 mii ateliere de studii, 1,2 mii săli sportive, 1,4 mii biblioteci, 0,9 mii săli de lectură, 1,2 mii puncte medicale.
Analiza bazei tehnico-materiale în dependenţă de tipul instituţiei relevă următoarele: de sală sportivă dispun 49,4% din şcolile primare, 69,7% gimnazii, 94,1% licee şi 100% şcoli medii. Punctul medical este prezent în 51,6% şcoli primare, 66,4% gimnazii, 92,2% şcoli medii şi 94,7% licee. Practic fiecare instituţie şcolară dispune de bibliotecă.
Circa 86% din numărul total de şcoli dispun de cabinete pentru bazele informaticii şi tehnicii de calcul, care sînt utilate cu 17,2 mii computere. Din acestea, 13,5 mii lucrează în reţea şcolară comună. Din numărul total de computere, 43,2% sînt cu acces la Internet. În medie la un loc utilat cu computer revin 23 elevi, în mediul urban acest indicator este de 27 elevi, iar în mediul rural – 21 elevi.
Figura 8.Asigurarea cu computere
Învăţământul seral. În anul de studii 2010/11, elevii din învăţământul seral îşi desfăşoară activitateaeducaţionalăîn5 şcoli, toate fiind amplasate în mediul urban. Numărul elevilor din învăţământul seral s-a micşorat comparativ cu anul de studii precedent cu 21,9% şi constituie 1409 persoane, reprezentând 0,4% din numărul total al elevilor din şcolile de zi.
Numărul absolvenţilor, care au primit certificat de studii gimnaziale în anul 2010 a constituit 251 persoane, iar numărul celor care au primit atestat de studii medii generale a înregistrat cifra de 1262 persoane.
Note:
* Inclusiv instituţiile situate în partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender care se află în subordinea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova
1 Cu excepţia şcolilor pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică
Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78
- Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER