Pe 20 decembrie curent, la Biroul Național de Statistică (BNS) a avut loc o masă rotundă în cadrul căreia au fost prezentate public rezultatele studiuluianalitic„Femeile și Bărbații în sectorul Tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC)”.

„În această lucrare ne-am propus să facem o analiză, parcurgând toate etapele vieții, mă refer la prima etapă în care fiecare dintre noi, fiind copii, suntem încadrați în sistemul de învățământ educațional unde obținem bazele cunoștințelor în IT și orientarea spre activitatea profesională ulterioară. Totodată, am urmărit tranziția de la sistemul educațional la piața forței de muncă și, respectiv, am analizat ocuparea fetelor/femeilor și bărbaților în sectorul TIC, inclusiv în ramurile acestuia, dar și cum sunt distribuite între femei și bărbați rolurile de antreprenori și conducători ai întreprinderilor din sectorul TIC. Scopul nostru a fost să constatăm în baza datelor disponibile atât evoluția din ultimii patru ani, cât și starea lucrurilor din perspectiva egalității sau inegalității de gen în ramurile sectorului TIC”, a declarat Aurelia Spătaru, Directoarea generală adjunctă a Biroului Național de Statistică.

„Prin referințele sale la educație, condițiile de muncă, remunerare, implicarea în cercetare și inovare, studiul vine cu constatări dar și recomandări în ceea ce privește dezvoltarea sectorului și reducerea decalajelor de gen. Deși numărul redus de femei în domeniul TIC e o tendință globală, pot fi înregistrate progrese prin educație calitativă și încurajarea fetelor să aleagă o profesie în acest domeniu, continuând cu crearea infrastructurii și condițiilor necesare pentru dezvoltarea afacerilor în sectorul TIC, pentru ca acestea ulterior să ofere posibilități egale de lucru, avansare și remunerare.”, a mai adăugat Oxana Paierele, Coordonatoare Programe, Ambasada Suediei în Republica Moldova.

La rândul său, Lucreția Ciurea, specialistă în monitorizare și evaluare la UN Women, a subliniat: „Implicarea fetelor, femeilor in domeniul TIC oferă mai multe oportunități și posibilități de angajare în cîmpul muncii în condiții decente și va contribui la reducerea inegalităților de gen pentru acest domeniu dar și la diminuarea discrepanțelor salariale existente. Stereotipurile de gen existente în societate față de aceste profesii încă influiențează deciziile fetelor să acceadă în profesii TIC. Imbucurător este faptul că dinamicele ultimilor ani sunt poztive și tot mai multe fete și femei au un interes sporit față de educație și angajare în domeniul TIC.”

Studiul „Femeile și Bărbații în sectorul TIC”, a fost elaborat de către consultantul național, Rodica Nicoară, care a menționat în cadrul mesei rotunde: „Au existat multe provocări în privința datelor dezagregate pe gen în sectorul TIC. Putem spune că acest studiu este o premieră din considerentele că la nivel național, problema participării  femeilor și bărbaților, până la acest moment, nu a fost cercetată și analizată în complexitate. Nu a fost abordată în detaliu în politicile naționale, deși, la nivel internațional problematica dată de mult timp este în vizorul factorilor decidenți și sunt elaborate numeroase studii, analize și implementate politici pentru a îmbunătăți situația în domeniu”.

Totodată, o particularitate a studiului este că el integrează definiția internațională a sectorului TIC, conform căreia acesta este compus din tehnologia informației cu toate activitățile ei, comunicațiile electronice, comerțul cu ridicata de echipament informatic și telecomunicații, servicii de reparare a calculatoarelor și echipamentelor, industria TIC etc.

Astfel, scopul acestui raport analitic este de a informa publicul, în bază de evidențe/date, despre participarea şi rolul femeilor și bărbaților în sectorul TIC. Lucrarea acoperă 6 domenii: educație în TIC, ocuparea forței de muncă în sectorul TIC, condiții de muncă în sectorul TIC, cercetare și dezvoltare în domeniul TIC, antreprenoriat și leadership în sectorul TIC, accesul și utilizarea TIC de către populație.

Acesta conține analiza situației în domeniile sus-menționate, identifică domeniile TIC în care se întâlnesc disparitățile de gen, factorii social-economici care determină diferențele respective, cauzele care stau la baza problemelor din sector, oportunitățile ca potențial nevalorificat și limitările ca impedimente în dezvoltare.

Concluziile de bază ale studiului analitic includ:

• pe fonul unei tendințe de îmbătrânire a personalului didactic, se înregistrează un nivel înalt de feminizare a profesiilor de pedagog. Aceste tendințe sunt specifice și disciplinelor de matematică și fizică
• numărul de elevi  în licee scade în continuu, în special scade numărul elevilor de la profilul real, iar acest fapt îngustează potențialul de resurse umane pentru sectorul TIC
• probabilitatea că fetele absolvente ar alege o meserie în domeniul științe și inginerie este de 5 ori mai mică, iar că ar alege o meserie în domeniul IT – de 10 ori mai mică
• fetele nu aleg să studieze științele STEM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), cu toate că ele sunt mai prezente în învățământul liceal și cel superior

• în general, tehnologia informației și comunicațiilor este sectorul angajaților tineri. Circa 61% din totalul populației ocupate în sector avea vârsta cuprinsă între 15-35 ani, și doar  circa 15% - vârsta mai mare de 51 ani. Cota populației tinere este în creștere continuă.
• circa 61% din angajații din sector dețin studii superioare. Totuși, femeile cu studii superioare sunt mult mai puține decât bărbații (circa 49% versus 71% - (de 1,4 ori mai puțin);
• comparativ cu bărbații, gradul de participare pe piața muncii al femeilor cu copii de vârsta preșcolară este mai redus (35% - pentru bărbați; 21% - pentru femei; cu 14 p.p. mai puțin). Acest fapt demonstrează că prezența copiilor în familii influențează posibilitatea femeilor de a participa pe piața forței de muncă și limitează independența economică a acestora;
• în sectorul TIC se observă că diferențele de gen în remunerare sunt mult mai profunde, salariu femeilor fiind cu 33% mai mic decât al bărbaților . În evoluție, discrepanțele în remunerare au crescut cu 7 p.p. (de la 26% în 2014 până la 33% în 2017);
• în cadrul sectorului TIC cele mai mari salarii sunt oferite în ramura tehnologiei informației. Tot în această ramură se creează și cele mai mari decalaje între salariile femeilor și salariile bărbaților, unde salariul femeilor era cu 45% mai mic decât al bărbaților în 2017. Totodată, de la an la an discrepanțele se adâncesc (+6 p.p. în perioada 2014-2017);

• în sectorul TIC numărul de femei-antreprenoare este de 4 ori mai mic decât cel al bărbaților-antreprenori. În medie pe economie, femeile-antreprenoare reprezintă circa 34% din numărul total de întreprinzători din Republica Moldova. În sectorul TIC această cotă constituie doar 20% sau de 1,7 ori mai mică decât media pe țară;
• cea mai dominată de femei ramură este tehnologia informației, unde circa 23% din afaceri sunt gestionate de femei;
• față de alte sectoare economice, în sectorul TIC majoritatea întreprinderilor sunt conduse de tineri. Circa 36% din întreprinderile din sector sunt gestionate de persoane cu vârsta de până la 35 ani și altele 32% - de persoane cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani. Comparativ cu media pe economia națională, în sectorul TIC cota întreprinderilor conduse de antreprenori cu vârsta de până la 45 ani este de aproape 2 ori mai mare;
• participarea femeilor tinere la activitatea de antreprenoriat este și mai redusă (16% - sub media națională), iar în evoluție ponderea femeilor-antreprenoare tinere este în descreștere;
• numărul antreprenoarelor de sex feminin cu vârsta de până la 45 ani este de 5,3 ori mai mic decât nr. antreprenorilor de sex masculin;
• în general, participarea femeilor în activitatea de antreprenoriat în sectorul TIC se îmbunătățește. Această tendință este însoțită de anumite riscuri. În ramura tehnologiei informației, care este cea mai progresivă ramură, numărul afacerilor conduse de bărbați cresc în tempouri mai rapide decât a celor conduse de femei;
• totodată, creșterea numărului de femei-antreprenoare contribuie la creșterea bunăstării familiilor acestora și micșorează diferențele de gen în ceea ce privește ocuparea pe piața forței de muncă, iar în ceea ce privește unii indicatori de performanță acestea întrec bărbații;
• în 2017 ponderea femeilor angajate în întreprinderile conduse de femei era de 48%, iar în întreprinderile conduse de bărbați - 44%, confirmându-se, astfel, tendința că femeile-antreprenoare sunt mai predispuse să angajeze la muncă femei decât bărbații-antreprenori;

• activitatea de cercetare-dezvoltare nu este integrată pe scară largă în întreprinderile din sectorul privat (9,2%), iar tendințele în această direcție sunt negative. Femeile sunt subreprezentate în activitatea cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul privat;
• resursa umană devine o problemă accentuată a sectorului: implicarea tinerilor și numărul cercetătorilor, în general, este în descreștere (-7%), sectorul fiind predominat de persoane în vârstă (78%);
• sistemul de cercetare și inovare al Republicii Moldova rămâne finanțat insuficient;
• întreprinderile din ramura informațiilor și comunicațiilor se situează pe locul IV, în ceea ce privește integrarea inovațiilor în activitate;
• în ramura informațiilor și comunicațiilor activitățile inovatoare predomină mai mult în întreprinderile conduse de femei decât în cele conduse de bărbați (34% versus 20%);

• accesul la TIC și Internet nu este unul echitabil. Ponderea gospodăriilor conduse de femei care dispun de calculator și Internet este cu 11,7 p.p. mai mică decât al gospodăriilor conduse de bărbați;
• în timp diferențele se accentuează: gradul de acces la calculatoare și Internet al gospodăriilor conduse de bărbați crește cu ritmuri mai rapide decât în cazul gospodăriilor conduse de femei;
• accesul la utilitățile TIC este direct corelat cu nivelul de bunăstare, cu nivelul de educație, precum și cu prezența și nivelul de dezvoltare al infrastructurii și serviciilor TIC;
• în cazul femeilor, principalul motiv care constrânge accesul la utilitățile TIC, este insuficiența mijloacelor financiare (53% din femeile chestionate au declarat acest motiv, comparativ cu 50%  – în cazul bărbaților.

De asemenea, în baza constatărilor identificate, studiul conține recomandări utile pentru îmbunătățirea situației din perspectiva egalității de gen în sectorul TIC.

Documentul este destinat factorilor de decizie, elaboratorilor de politici, societății civile, experților, mediul academic, mass-media și publicului larg și urmărește exemplificarea utilizării datelor statistice și, astfel, sporirea nivelului de înţelegere și utlizare a datelor statistice dezagregate din diverse surse.

Participanții la eveniment - reprezentanți ai autorităților publice, ai organizațiilor societății civile, mediului academic, dar și parteneri de dezvoltare - au menționat utilitatea raportului analitic care  scoate în evidență necesitatea elaborării de politici relevante și a măsurilor ce trebuie întreprinse pentru a elimina decalajul între femei și bărbați și a valorifica potențialul transformator al TIC pentru împuternicirea femeilor (inclusiv a fetelor).

Studiul analitic „Femeile și Bărbații în sectorul Tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC)” poate fi găsit aici. În baza datelor utilizate în studiu, a fost elaborată și o serie de infografice pe fiecare din domeniile analizare, pe care le găsiți aici, și care vin să ușureze înțelegerea utilizatorilor despre fenomenele analizate.

Activitatea respectivă, ca și inventarierea din 2017 a statisticilor naționale în baza cărora a fost elaborat raportul, a fost realizată în cadrul Proiectului ONU „Consolidarea sistemului statistic național”, implementat de către Biroul Național de Statistică, cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Entității Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțat de Suedia.

Detalii suplimentare privind activitatea de inventariere vedeți aici.

• Studiul analitic „Femeile și Bărbații în sectorul Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor (TIC)”
• Infografice
• Prezentare "Femeile și bărbații în sectorul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC)"