Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2019

La 31 decembrie 2019 își desfășurau activitatea de cercetare-dezvoltare 4058 salariați², fiind în scădere cu 8,8% fată de sfârșitul anului 2018. Ponderea femeilor în totalul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare era de 50,2%, fiind cu 0,6 puncte procentuale mai mică fată de anul 2018. Din salariații care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare, 71 la sută au lucrat cu normă întreagă de timp.

După nivelul de pregătire profesională, din totalul de 4058 de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare 1568 persoane sau 38,6% aveau studii de doctorat și postdoctorat, 1778 persoane (43,8%) – studii superioare de master și licență, 277 persoane (6,8%) – studii profesional tehnice postsecundare și 435 persoane (10,7%) – alt nivel de pregătire.

Pe categorii de ocupații, majoritatea salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare era formată din cercetători – 2767 persoane sau 68,2%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale fată de anul 2018. Personalul auxiliar și salariații care execută funcții conexe activității instituției dețineau o pondere de 25% din total salariați (în scădere cu 0,6 p.p.), iar tehnicienii - 6,8%, fiind unica categorie de salariați care a înregistrat o creștere cu 1 p.p.

Tabelul 1. Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare după ocupații, în 2018-2019

În anul 2019, numărul de femei cercetători a scăzut, astfel, la 100 bărbați cercetători din activitatea de cercetare-dezvoltare reveneau 91 femei cercetători (respectiv 94 femei la 100 bărbați în 2018).

Referitor la distribuția pe grupe de vârste se constată, că fiecare al patrulea cercetător a depășit vârsta de 64 ani. În același timp, o pondere importantă a fost înregistrată pentru cercetătorii din grupa de vârstă 55-64 ani (21%), iar mai puțini cercetători s-au regăsit în grupa de vârstă 25-34 ani (15,7%).

Cel mai mare număr de cercetători au activat în domeniul științelor naturale (36,8%), iar cei mai puțini cercetători ‒ în domeniul științelor umaniste (9,5%). Comparativ cu anul 2018, este evident, că a crescut ponderea cercetătorilor din domeniul științelor naturale (cu 1,3 puncte procentuale) și a scăzut ponderea cercetătorilor din domeniul științelor sociale (cu 1 p.p.).  

Tabelul 2. Cercetători pe domenii științifice, în 2018-2019

Ponderea femeilor cercetători este superioară celei a bărbaților în trei domenii - științe sociale (58,5%), medicale (56,6%) și naturale (50,7%), minoritară - în domeniul științelor inginerești și tehnologice (20,6%), iar, în așa domenii ca științele umaniste și agricole, s-au înregistrat diferențe neesențiale ale ponderilor în favoarea bărbaților.

Tabelul 3. Cercetători cu titluri științifice pe domenii științifice, în 2018-2019

La nivel general, cercetătorii cu titluri științifice (doctor și doctor habilitat) dețin 56,5% din numărul total de cercetători. Totodată, în domeniul științelor umaniste, peste două treimi din cercetători au titluri științifice, pe când în domeniul științelor inginerești și tehnologice ‒ peste o treime. În același timp, ponderea cercetătorilor cu  titlul științific de doctor în numărul total de cercetători este de 44%, iar cu titlul științific de doctor habilitat ‒ de 12,5%. Femeile cercetători cu titlul științific de doctor reprezintă 47,6% din total cercetători cu acest titlu, în timp ce femeilor cercetători cu titlul științific de doctor habilitat le revine 22,3%. Comparativ cu anul 2018, se atestă o scădere a numărului de cercetători cu titlul științific de doctor cu 69 persoane (5,4%) și cu titlul științific de doctor habilitat cu 17 persoane (4,7%).

În anul 2019, cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 498,0 milioane lei, reprezentând 0,24% din produsul intern brut³ (indicator ODD 9.5.1) . Pe tipuri de cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, ponderea majoritară o dețin cheltuielile curente (97,3%), respectiv 2,7%  ‒ cele capitale. Cheltuielile efectuate în unitățile cu forma de proprietate de stat constituie 88,5% din cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare. Comparativ cu anul 2018, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au mărit, atât la unitățile de stat (cu 7,6 milioane sau 1,8%), cât și în sectorul privat  (cu 5,9 milioane sau cu 11,5%).  

Tabelul 4. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, în 2018-2019, milioane lei

În anul 2019 s-a investit 11,5 milioane lei pentru dotarea cu echipamente a unităților, care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare (85,2% din cheltuielile capitale), cu 1,8 milioane lei mai puțin față de anul anterior.

Din totalul cheltuielilor curente de cercetare-dezvoltare, 56,4% au fost destinate cercetării aplicative, 28,6% – cercetării fundamentale și 15,0% – pentru dezvoltarea tehnologică. Comparativ cu anul 2018, ponderea cheltuielilor curente destinate cercetării aplicative a înregistrat o creștere cu 1,8 puncte procentuale, în timp ce ponderea cheltuielilor curente pentru dezvoltarea tehnologică s-a redus cu 2 p.p., iar în cazul cercetării fundamentale fiind relativ constantă.

Tabelul 5. Cheltuieli curente pentru cercetare-dezvoltare pe domenii științifice, în anul 2019, milioane lei

În funcție de domeniile științifice, structura cheltuielilor curente se prezintă astfel: științe naturale – 36,9%, inginerești și tehnologice – 18,6%, agricole – 16,7%, medicale – 11,9%, sociale – 8,1% și umaniste – 7,8%.

Comparativ cu anul 2018, ponderea cheltuielilor curente a crescut în domeniile științelor medicale (cu 1,3 puncte procentuale) și a celor umaniste (cu 0,7 p. p.), s-a redus în domeniul științelor inginerești și tehnologice (cu 1,8 p. p.), iar în celelalte domenii modificarea ponderilor fiind nesemnificativă.

• Metadate de referinţă "Statistica ştiinţei / cercetării-dezvoltării"
• Concepte şi definiţii "Ştiinţă şi proprietatea intelectuală"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020