Întrebările din CHESTIONARELE de recensământ

Cum au fost alcătuite întrebările din chestionarele de recensământ?

Atât subiectele, cât și variabilele (întrebările din chestionare) de recensământ, au fost elaborate în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor urmând și recomandările internaționale, inclusiv ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru Recensămintele Populației și Locuințelor din runda 2020, care reflectă bunele practici internaționale. Au fost luate de asemenea în considerare și chestionarele de recensământ din anii 2004 și 2014, pentru asigurarea comparabilității datelor cu recensămintele precedente.


Întrebările din chestionarele de recensământ au fost pe larg consultate cu instituțiile interesate și societatea civilă, procesul de consultare fiind lansat încă în decembrie 2022 și a inclus mai multe etape.  Astfel, chestionarele au fost definitivate urmare a unui proces extins de consultări publice. Rezultatele intermediare și cele finale ale consultărilor publice ale variabilelor și chestionarelor de recensământ au fost examinate de către Comisia Națională pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2024. În baza Deciziei nr.12 din 15.02.24 a Comisiei, au fost aprobate chestionarele RPL.  

Câte chestionare de recensământ va trebui de completat? Ce întrebări vor fi puse la recensământ?
  • Chestionarul pentru recenzarea locuinței (1CL), care se utilizează pentru colectarea datelor despre:
    • clădirea în care este situată locuința;
    • locuință;
    • membrii gospodăriei, inclusiv persoanele temporar absente sau prezente și străine.
    • gospodărie;
    • activitatea agricolă a gospodăriei (unde este relevant);
  • Chestionarul pentru recenzarea spațiului colectiv de locuit (2SCL)care se completează pentru fiecare bloc locativ al spațiului colectiv de locuit (în cazul în care spațiul colectiv dat are mai multe blocuri locative), care va cuprinde date despre:
    • clădirea în care este amplasat spațiul colectiv de locuit;
    • dotările spațiului colectiv de locuit;
    • persoanele care locuiesc în spațiul colectiv de locuit.

În spațiile colective de locuit, unde sunt încăperi ocupate de gospodării casnice /familii (exemplu: familiile profesorilor, personalului administrativ sau a studenților căsătoriți), aceste încăperi sunt considerate locuințe și se vor înregistra în chestionare 1CL.

  • Chestionarul pentru recenzarea persoanei (3P)care se completează pentru fiecare persoană din gospodărie, înscrisă în lista membrilor gospodăriei (care locuiesc de obicei în locuința dată) din chestionarul 1CL, în aceeași ordine din listă, prin intervievarea fiecărei persoane.

Astfel, primul chestionar 3P se referă la prima persoană (capul gospodăriei). În absența unor membri ai gospodăriei, datele se solicită de la un membru adult al gospodăriei. Pentru minori datele vor fi furnizate de către persoanele adulte.

Întrebările din chestionar sunt toate obligatorii?

Chestionarul de recensământ trebuie completat în întregime. Nu există întrebări opționale. În funcție de situația fiecăruia, chestionarul poate să difere ca mărime. Navigarea prin chestionarul de recensământ urmează anumite reguli, care trebuie urmate pentru a răspunde numai la întrebările corespunzătoare propriei situații socio-demografice și economice.

Ce înseamnă miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024? De ce se utilizează la Recensământ?

Conform cadrului normativ și standardelor internaționale, orice recensământ prevede colectarea datelor conform stării la un anumit moment/dată de referință.

Conform art. 6 (3) al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor: ”Informațiile înregistrate în cadrul recensământului reflectă caracteristicile populației și ale locuințelor conform situației la ora 00.00 a datei de referință a recensământului, care este prima zi a perioadei de colectare a datelor de recensământ.”

Corespunzător, în cazul RPL 2024 din Republica Moldova, momentul de referință al Recensământului 2024 este ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024. Astfel, pentru toate persoanele care vor fi recenzate, datele colectate în chestionarele de recensământ trebuie să se refere la acest moment de referință al recensământului  - regulă aplicată pentru toți participanții la recensământ.

Ținem să subliniem că aceiași abordare a fost aplicată și în cadrul RPL din anul 2014, precum și la recensămintele precedente.

Astfel, spre exemplu la recensământ nu se vor colecta datele despre copiii născuți după ora 00:00, 8 aprilie 2024, care vor fi prezenți în gospodărie la momentul interviului, ce poate avea loc în orice zi din perioada de recenzare: 8 aprilie -7 iulie 2024.

De ce cetățenilor li se solicită un număr de telefon?

Numărul de telefon al respondentului se solicită cu scopul monitorizării procesului de recenzare și validării calității datelor colectate.

 

De ce este necesară întrebarea „Ați fost prezent în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie?” (întrebarea nr. 3 din chestionarul 3P)

Este o întrebare inițială, prima în chestionarul persoanei (3P). Ea servește identificării din start a persoanelor care vor avea reședința obișnuită în localitatea unde are loc interviul.

De exemplu, persoanele care s-au mutat cu traiul în această locuință după 8 aprilie (au ales răspunsul „nu, m-am mutat cu traiul după 8 aprilie”) sunt întrebate despre localitatea unde s-au aflat la 8 aprilie (salt de la întrebarea 3 la întrebarea 14 “Unde v-ați aflat la 8 aprilie anul 2024?”) – pentru a atribui reședința obișnuită în altă localitate unde a locuit preponderent înainte de data interviului (întrebările 15-18).  

Astfel, subliniem că, setul efectiv de întrebări din chestionar care vor fi adresate persoanei anume va depinde de faptul dacă persoana și-a schimbat sau nu locul de reședință până la data de referință a RPL, pentru a determina exact populația cu reședință obișnuită în localitățile țării – informație mult solicitată de către autoritățile publice locale, centrale și alți utilizatori.

De ce este necesară întrebarea „Care a fost motivul absenței din această locuință?” (Întrebarea 5 din chestionarul 3P)

La această întrebare răspund doar persoanele care pe 8 aprilie s-au “aflat temporar într-o altă locuință/localitate/țară decât locuința” unde are loc interviul (răspunsul 3 la întrebarea 3). În această categorie pot fi incluse persoanele care muncesc, învață sau trăiesc în altă localitate din țară sau în altă țară.

Din aceste persoane, vor avea loc de reședință obișnuită în locuința familiei unde are loc interviul doar elevii din învățământul preuniversitar și persoanele care muncesc în altă localitate/țară în timpul săptămânii, dar care se întorc cel puțin de două ori pe lună (de două ori pe săptămână, săptămânal, etc.).

De ce este necesară întrebarea „Ați revenit în această locuință de cel puțin două ori pe lună?” (Întrebarea 6 din chestionarul 3P)

Revenirea în mod regulat la locuința de recenzare contează pentru atribuirea acestei locuințe ca reședință obișnuită pentru anumite categorii de populație.

Astfel, o persoană care lucrează în altă localitate/țară în timpul săptămânii, dar care se întoarce mai des de două ori pe lună (de două ori pe săptămână, săptămânal, etc.) la adresa familiei sale, pentru ea locuința familialăseva considera ca fiind reședința obișnuită.

Pentru elevii din învățământul preuniversitar, care studiază în altă localitate (din țară sau din străinătate), stând la cămin, internat, campus, gazdă, indiferent de frecvența cu care se întorc la reședința obișnuită a familiei, reședința lor obișnuită se va considera reședința obișnuită a familiei și, deci, aceștia trebuie să fie înscriși printre membrii gospodăriei.

Studenții din învățământul universitar, care studiază în altă localitate sau altă țară, indiferent de frecvența cu care se întorc la reședința obișnuită a familiei, vor avea reședința obișnuită în localitatea/țara unde se află unitatea de învățământ. Deci, aceștia nu ar trebui incluși printre membrii gospodăriei din locuința recenzată. Dintre aceștia, studenții din învățământul universitar care studiază în altă localitate din țară se vor include în numărul populației cu reședință obișnuită.

De ce este necesară întrebarea „Intenționați să vă mutați/plecați din această locuință în următoarele 12 luni?” (Întrebarea 9 din chestionarul 3P)

Răspunsurile la această întrebare, în combinație cu întrebarea 10 („Peste câte luni intenționați să plecați din această locuință?”), ajută la determinarea locuinței cu reședință obișnuită pentru persoanele care au fost prezente în locuința de interviu o perioadă mai mică decât 12 luni, dar ar avea intenția să rămână (să locuiască) în această locuință în următoarele 12 luni.

De ce este necesară întrebarea „Unde v-ați aflat la 8 aprilie anul 2024?” (Întrebarea 14 din chestionarul 3P)

Persoanele care s-au mutat cu traiul în locuință de interviu după 8 aprilie (au ales răspunsul 3 la întrebarea 3 “Ați fost prezent(ă) în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024?”) sunt întrebate despre localitatea unde s-au aflat la 8 aprilie pentru a fi atribuite cu reședință obișnuită la adresa/localitate unde au locuit înainte de data interviului dacă au trăit acolo de la naștere sau preponderent (mai mult de 6 luni) în ultimul an (întrebările 15-18). 

De ce aveți nevoie de țara de naștere a părinților mei? (Întrebările 32, 34 din chestionarul 3P)

Întrebări privind țara de naștere a părinților (paragraful 652, UNECE) sunt recomandate țărilor, care au un număr semnificativ de imigranți. Informațiile despre țara de naștere a părinților pot fi utilizate, în combinație cu informațiile despre țara de naștere a persoanei recenzate, pentru a identifica copiii născuți nativi (în țară) de la părinți născuți în străinătate (așa-numita „a doua generație”), precum și pentru studierea proceselor de integrare a acestora în țara de recenzare. Mai mult, în țările pentru care este caracteristică migrația de reîntoarcere, informațiile pe această temă permit identificarea copiilor născuți în străinătate ai părinților nativi.

De ce întrebați despre o a doua etnie? (Întrebarea 42 din chestionarul 3P)

Informațiile despre apartenența etnică (paragraful 700, UNECE), inclusiv cea multiplă, sunt utile pentru analiza compoziției etnice a populației și a necesităților sub-grupurilor etnice, pentru înțelegerea diversității culturale a populației, a poziției grupurilor etnice în societate, precum și pentru definirea și monitorizarea politicilor privind egalitatea și anti-discriminarea. Etnia oferă o imagine mai precisă a stocului populației de imigranți, decât poate fi obținută din informații despre țara de naștere sau țara de naștere a părinților numai, care nu vor fi relevante pentru imigranții din a doua și a treia generație. Etnia nu trebuie confundată cu cetățenia unei țări sau cu țara de naștere. Urmare a consultărilor publice și a recomandărilor experților în drepturile omului, participanților la recensământ li se permite să indice și o a doua etnie, dacă persoana se identifică cu mai mult de un grup etnic (multe persoane fiind născute și educate în familii și comunități multi-etnice).

 

 

Pentru ce sunt necesare întrebările privind locul de muncă? (Întrebările 50-61 din chestionarul 3P)

Întrebările privind caracteristicile economice (paragraful 482, UNECE) sunt necesare, deoarece  recensământul este unica sursă care oferă informații despre activitățile economice ale populației, pentru a stabili o imagine cuprinzătoare a structurii economice a unei țări atât la nivel central, cât și la nivel local, la fel și a participării populației pe piața muncii. Informațiile colectate vor permite evaluarea situației socio-economice a persoanelor și gospodăriilor, care sunt esențiale pentru formularea și planificarea unei game largi de politici economice și sociale și programe legate de crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei, armonizarea vieții profesionale cu viața de familie, educația și formarea profesională, egalitatea de gen etc.

De ce este necesară întrebarea „Vă confruntați în viața de zi cu zi cu următoarele dificultăți: de vedere, de auz, de mobilitate sau de memorare și concentrare?” (Întrebarea 62 din chestionarul 3P)

În țări precum este Republica Moldova, unde există un sistem de evidență a persoanelor cărora li s-a determinat gradul de dizabilitate – gestionat de Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, informațiile recensământului cu privire la dificultățile de zi cu zi pot fi utilizate pentru a completa aceste date cu informații legate de conceptul mai larg de dizabilitate bazat pe Clasificarea Internațională a Funcționării Dizabilității și Sănătății (ICF). În comparație, registrul administrativ menționat furnizează date despre numărul persoanelor cu grad de dizabilitate atribuită (adică persoanele care s-au adresat la organul competent), iar informațiile colectate la recensământ vor descrie prevalența (gradul de răspândire) a fenomenului de dizabilitate în societate (inclusiv persoanele care nu s-au adresat la organele de resort). Astfel, datele recensământului pot fi utilizate pentru planificarea programelor și serviciilor (prevenire și reabilitare), monitorizarea tendințelor dizabilității în țară, evaluarea programelor și serviciilor naționale privind egalizarea șanselor și pentru compararea internațională a prevalenței dizabilității în țări.

Informații cu privire la dificultățile în viața de zi cu zi, colectate la Recensământ, vor fi de asemenea utilizate pentru a produce și disemina statisticile cerute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de Republica Moldova în 2010.

Aceste întrebări au fost incluse în chestionarele de Recensământ la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale care au menționat despre necesitatea colectării datelor cu privire la persoanele cu dizabilități, care vor contribui la dezvoltarea politicilor bazate pe dovezi, care să răspundă nevoilor diferitor grupuri de persoane cu dizabilități. Totodată, aceste date statistice ne ajută să comparăm  calitatea vieții persoanelor cu dizabilități și a celor fără dizabilități, să evidențiem diferențele și să contribuim la eliminarea și prevenirea  discriminării persoanelor cu dizabilități și la o mai bună incluziune socială a acestora. 

În primele două întrebări, referitor la dificultățile de văz și de auz,  au fost introduse și echipamentele asistive - ochelari și aparatul auditiv.  Acest  lucru a fost efectuat din considerentele că dificultățile  de văz și de auz pot fi depășite dacă persoanele poartă ochelari sau au aparat auditiv.  Însă unele persoane chiar dacă au aparat auditiv sau ochelari, continuă să întimpine dificultăți din cauza echipamentelor asistive necalitative sau neconforme nevoilor. Răspunsurile la aceste întrebări vor scoate în evidență starea reală a lucrurilor. 

Ce unitate de observare are acest recensământ?

Unitățile de observare pentru populație sunt gospodăria și persoana. Unitățile de observare pentru locuințe sunt clădirea și locuința.

Ce înseamnă „reședința obișnuită”?

Reședința obișnuită înseamnă locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase. Este considerată reședință obișnuită cea la care se locuiește neîntrerupt, indiferent de absențe temporare, cu cel puțin 12 luni înainte de data de referință (8 aprilie 2024, în cazul de față) sau cea la care se manifestă intenția de a rămâne cel puțin 12 luni.

Dacă am constatat că am oferit răspunsuri greșite sau incomplete la unul sau mai multe câmpuri, pot reveni la acele întrebări?

Da. Puteți reveni la unele întrebări, doar dacă informația din chestionarul completat nu a fost transmis încă în sistem. Este recomandat să verificați datele alături de recenzor și să-i comunicați eventualele câmpuri lipsă sau informațiile introduse greșit.

Care este relevanța întrebărilor despre locul de trai, absența din locuință, intenția de a pleca din locuință etc?

Relevanța întrebărilor de recensământ decurge din semnificația lor. Acestea sunt critice pentru determinarea corectă a numărului populației cu reședință obișnuită la momentul de referință a Recensământului – acest număr servind ulterior drept bază de calcul și actualizare a numărului anual al populației în următorii ani până la următorul recensământ.

De asemenea, răspunsurile la aceste întrebări vor fi utilizate și pentru determinarea diferitor aspecte ale migrației interne si externe, de scurtă și de lungă durată.

Va trebui să furnizez date despre cardurile bancare?

Nu. În cadrul recensământului, Biroul Național de Statistică și entitățile antrenate în desfășurarea RPL2024 nu vor cere informații confidențiale precum datele cardurilor bancare, averea sau veniturile realizate, istoric medical sau afilieri și simpatii politice. Chestionarele de recensământ cuprind întrebări care nu afectează nici o categorie de persoane.

Pot cetățenii să refuze să participe la recensământ, sau să răspundă doar la unele întrebări? Vor fi sau nu sancționați în acest caz?

Conform art. 7 al Legii nr.231/2022, participarea la recensământ a persoanelor care fac obiect al recenzării este obligatorie prin a furniza, pe propria răspundere, informații corecte și complete conform chestionarelor de recensământ. Participarea și oferirea de răspunsuri corecte la recensământ este nu doar o obligație, dar și un act civic!

 
Voi fi întrebat de avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri?

Nu. Recensământul nu solicită astfel de date.

Voi fi întrebat de valoarea imobilelor sau a terenurilor?

Nu. La recensământ nu sunt colectate date despre valoarea imobilelor, terenurilor sau a altor bunuri aflate în posesia persoanei recenzate sau a familiei.

În câte limbi este întocmit chestionarul?

Chestionarele de recensământ au fost elaborate și sunt disponibile în limba română, rusă, găgăuză, ucraineană, bulgară și romani.

De ce se întreabă despre locuințe, când toate aceste date sunt deja la Cadastru?

Recensământul va oferi și alți indicatori care lipsesc în datele administrative deținute de autoritățile Republicii Moldova. La momentul de față, în țara noastră sunt localități în care nu sunt efectuate lucrări cadastrale masive și respectiv multe locuințe nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Acolo unde sunt efectuate lucrările cadastrale masive este înregistrată doar clădirea de bază. În același timp, procedurile de înregistrare a clădirilor în Registrul bunurilor imobile presupun un anumit grad de finalizare a construcțiilor și din acest motiv multe din casele individuale construite de către persoanele fizice lipsesc din baza de date a Cadastrului. În circa 40% de localități din țară nu există atribuite adrese, respectiv pentru locuințele din aceste localități lipsesc date în Registrul de stat al adreselor. Datele cu caracter personal colectate în cadrul RPL 2024, NU pot fi dezvăluite către nici o persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, inclusiv organizațiile internaționale și nici măcar organelor de drept precum poliție, procuratură, instanța de judecată etc.

 

Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER